Ca urmare, deşi veniturile la bugetul statului provenite din acciza plătită de sectorul berii au crescut cu 9% la nivelul anului 2013, contracţia de 10% a pieţei a indus o scădere a veniturilor colectate din TVA şi alte taxe, atât la nivelul sectorului berii, cât şi la nivelul industriilor conexe. Astfel, în 2013, contribuţiile la bugetul de stat generate de sectorul berii direct şi indirect, prin industriile conexe, au scăzut cu 4%, echivalând cu 30 milioane euro. În total, nivelul contribuţiei cumulate la bugetul de stat generată direct şi indirect de sectorul berii, a scăzut de la 728 milioane euro în 2012 la 697 milioane euro în 2013.

Concentrându-se pe efectele induse la nivelul întregii economii a României de această scădere înregistrată pe piaţa berii în 2013, specialiştii de la Regioplan au mai concluzionat:

•           Numărul locurilor de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii la nivelul economiei României s-a redus cu 9%, scăzând de la 76.700 în 2012, la 69.700 la sfârşitul anului 2013

•           Cea mai mare scădere înregistrată la nivelul locurilor de muncă a vizat sectorul ospitalităţii, unde scăderea a atins 23%, de la 30.700 în 2012, la 23.700 în 2013

•           Valoarea adăugată generată de sectorul berii la nivelul întregii economii naţionale a scăzut cu aproape 10%, de la 570 milioane euro în 2012, la 517 milioane euro în 2013

•           Deşi românii au venituri medii mai mici de 6 ori decât cele ale germanilor, într-un top al ţărilor europene realizat în funcţie de nivelul de accizare raportat la puterea de cumpărare a locuitorilor, România se clasează cu 13 locuri în faţa Germaniei. Printre ţările cu niveluri de acciză mai mici decât în România se numără şi Cehia, Belgia sau Spania.

“Studiul nu face decât să reconfirme ceea ce am comunicat în repetate rânduri. Deşi în viziunea Guvernului creşterea accizei reprezintă o măsură de stimulare a veniturilor la bugetul de stat, ea are un efect de bumerang: creşterea veniturilor la bugetul de stat din acciză este absolut anihilată de scăderea mult mai mare a veniturilor colectate prin intermediul altor taxe şi a TVA-ului. Nu putem decât să sperăm că autorităţile vor înţelege, fie şi în al 12-lea ceas, că factorii care pot asigura un nivel ridicat al veniturilor bugetare provenite din taxele plătite de sectorul beri, sunt revenirea la nivelul minim european de acciză şi aplicarea unui tratament fiscal echitabil pe piaţa băuturilor fermentate”, a declarat Constantin Bratu, director general Asociaţia Berarii României.

Cu un nivel zero al evaziunii fiscale pe lanţul de producţie, sectorul berii contribuie în prezent cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe.

Cu investiţii ce au atins până acum 1,3 miliarde euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 69.700 de locuri de muncă la nivelul întregii economii a României. Doar în agricultură, numărul celor care au un loc de muncă datorat producţiei de bere se ridică la peste 17.000.  Numărul celor care lucrează în zona de producţie a berii a fost de 5.700 în 2013.

Din punct de vedere al producţiei de bere, România a înregistrat la nivelul anului 2013 un volum de 16,3 milioane hl, clasându-se pe locul 8 în Europa şi pe locul 25 în lume, producţia internă fiind comparabilă cu state cu tradiţie îndelungată în domeniu, precum Belgia sau Cehia.

Membrii Asociaţiei Berarii României sunt Bergenbier, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în românia. totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: soufflet malt romania şi  asociaţia producătorilor de hamei. Cele cinci companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.