Producători agricoli, cereale, inputuri, seminţe. Oglinda celor care ne dau de mâncare
În anul 2023, rezultatele financiare ale producătorilor de cereale şi ale traderilor au înregistrat o creştere modestă sau chiar o scădere comparativ cu anul 2022. Acest lucru vine după anul 2022 în care au crescut spectaculos faţă de 2021, preţurile cerealelor pe bursă fiind impactate de războiul din Ucraina, care a perturbat lanţurile de aprovizionare.
Cei mai mari cinci producători de cereale, care au codul CAEN 0111. Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase, au avut o cifră de afaceri totală de 3,5 miliarde de lei în anul 2023, în scădere cu 15% faţă de anul 2022, potrivit calculelor ZF pe baza datelor publice.
Cel mai mare producător de cereale, Agro Chirnogi, activ în Bărăgan care face parte din grupul libanez Maria, a avut o cifră de afaceri cu 25% mai mică în 2023 faţă de cea înregistrată în anul 2022. Spre comparaţie, în 2022, compania şi-a mărit veniturile cu peste 50% faţă de anul 2021.
Însă, după ce în 2022 cerealele au ajuns la preţuri record, în 2023, pieţele s-au stabilizat, revenind la niveluri mai apropiate de cele din urmă cu cinci ani, respectiv din 2018. În al doilea rând, condiţiile meteorologice nefavorabile, inclusiv perioade de secetă, au afectat producţia în anumite regiuni, ceea ce a avut un efect negativ asupra volumului total de cereale disponibile pe piaţă.
În anul agricol 2023, România a realizat o producţie totală de cereale şi seminţe oleaginoase de circa 25 de milioane de tone, similară cu cea din anul precedent, arată datele statistice naţionale. Astfel, traderii şi producătorii de cereale au fost nevoiţi să navigheze prin aceste provocări, adaptându-şi strategiile pentru a face faţă noilor realităţi economice. Spre exemplu, Ameropa, liderul pieţei comerţului cu cereale, a înregistrat în 2022 un avans de peste 50% al cifrei de afaceri faţă de anul 2021, iar în 2023 veniturile sale au scăzut cu 6% faţă de anul 2022.
De asemenea, americanii de la Cargill Agricultura, ADM Romania Trading şi CHS Agritrade Romania au avut venituri mai mici anul trecut decât în anul 2022, iar profitul unor traderi a fost mai mici chiar şi de cinci ori în comparaţie cu anul respectiv.
În plus, anul 2023 n-a fost uşor nici pentru companiile distribuitoare de inputuri agricole, inputurile fiind unele dintre cele mai scumpe componente din structura de cost a unei ferme, deoarece din 2020 încoace agricultorii au avut parte de ani dificili şi au acumulat datorii.
De exemplu, Agricover Holding, liderul pieţei de distribuţie de inputuri, care ajunge la circa 10.000 de fermieri, a avut în 2023 o cifră de afaceri de
2,2 miliarde de lei, în scădere cu 27% faţă de anul precedent, iar profitul s-a înjumătăţit, până la 44 de milioane de lei, potrivit datelor oferite de companie.
„Există o sumă de factori care pun presiune pe agricultură care aparent influenţează doar fermierii, dar sunt de fapt cu impact în capacitatea de a acoperi hrana de mâine, deci vizează societatea în ansamblul ei. Transformarea radicală a modului în care se face agricultura generează un tablou destul de dinamic. Adoptarea de noi practici şi tehnologii, trecerea către agricultura de precizie, digitalizarea sunt etape în desfăşurare care implică resurse financiare serioase şi planuri de business solide. Tranziţia planificată spre noile practici agricole şi creşterea ritmului de adoptare a noilor tehnologii sunt vitale pentru sustenabilitatea şi performanţa fermelor în viitor. Vorbim aici de fermele profesionale, cele care sunt în piaţa de produse agricole şi vor asigura (sau nu) mâncarea tuturor în următorii ani”, spune Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding.
El a adăugat că printre cele mai importante provocări pentru Agricover ar fi impactul schimbărilor climatice, nevoia de a adapta sau schimba inputurile agricole folosite, de a se tehnologiza pentru a creşte eficienţa fermelor limitând în acelaşi timp impactul asupra mediului. „Găsirea surselor de finanţare pentru implementarea unor astfel de proiecte, sau schimbul de generaţii sunt şi ele provocări pentru care oferim soluţii partenerilor nostri fermieri”, a întărit acesta.
Modul în care compania şi-a construit portofoliul de produse pe cele trei direcţii de business – distribuţie de inputuri, tehnologie şi finanţare, reflectă aceste nevoi în schimbare, a precizat Dobre. „Am adaptat, spre exemplu, portofoliul de inputuri, unde am introdus sub marcă proprie o serie de produse accesibile, am reconsiderat managementul riscului şi portofoliul de inputuri, pentru a regla stocurile de produse pe care le pregătisem proactiv pentru a preîntâmpina efectele întreruperilor lanţului de aprovizionare din anii anteriori. Am accesat noi facilităţi de credit pentru a răspunde solicitărilor de finanţare în creştere în sectorul agricol. Am introdus drone în portofoliul de tehnologie pentru a facilita monitorizarea şi intervenţiile eficiente la nivelul culturilor şi am lansat varianta 2.0 a platformei de agricultură digitală CROP360.”
În ansamblu, Liviu Dobre consideră că 2023 a fost un an bun, dar paradoxal cu scăderile înregistrate de preţurile cerealelor, a producătorilor şi comercianţilor din industrie, costul mâncării în 2023 n-a fost mai mic. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu circa 6% în 2023 faţă de anul 2022, arată statisticile de la Institutul Naţional de Statistică.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro