Pe fondul răspândirii pandemiei de COVID-19, din rândul industriilor puternic afectate face parte şi cea vitivinicolă. Asociaţia pentru Promovarea Vinului Românesc (APVR) atrage atenţia asupra efectelor pe care pandemia şi starea de urgenţă declarată pe teritoriul României le au asupra industriei vitivinicole locale, cerând totodată sprijinul statului pentru a-şi putea susţine investiţiile în vii şi crame, necesare unei producţii de calitate, în lipsa căreia pierderile financiare ar putea fi majore şi greu de recuperat.

Cei 15 membri ai Asociaţiei pentru Promovarea Vinului Românesc includ cramele: Alira, Budureasca, Balla Geza, Casa de Vinuri Cotnari, Corcova, Davino, La Salina, Liliac, Oprişor, SERVE, Nachbil, Petro Vaselo, Viile Metamorfosis, Villa Vinèa şi Vinarte. Suprafaţa totală de viţă-de-vie deţinută şi cultivată de către cramele membre APVR este de 1.261 hectare. Acestea acoperă peste 60% din valoarea producţiei de vin premium, comercializate în ţara noastră, asigurând totodată locuri de muncă pentru peste 1.500 de persoane din mediul rural, precum şi o cifră de afaceri anuală, cumulată, de peste 100 de milioane de lei, conform rezultatelor financiare aferente anului 2019.

În urma cercetărilor desfăşurate în rândul membrilor săi, la doar câteva săptămâni de la declararea stării de urgenţă, asociaţia a tras o serie de concluzii îngrijorătoare: În primul rând, încasările zilnice ale producătorilor au scăzut sub 50%, odată cu limitarea şi oprirea activităţii operatorilor HoReCa. De asemenea, cea mai mare parte a personalului - incluzând agenţii de vânzări şi cei care deţineau funcţii suport, de marketing - a fost trimisă în şomaj tehnic.

Deşi activitatea de distribuţie şi vânzare a fost limitată direct proporţional cu puterea de cumpărare actuală, există, însă, proceduri agricole care trebuie duse la bun sfârşit, conform planificării fiecărui producător, spun reprezentanţii APVR. „Cultura viţei-de-vie nu poate aştepta, întrucât o plantaţie neglijată afectează recolta curentă şi produce scăderi calitative pe o durată de până la 3 ani.” Astfel, în ciuda absenţei resurselor financiare specifice perioadei, cramele din cadrul asociaţiei, nevoite să continue investiţiile agricole, au întocmit o serie de măsuri – cu caracter general şi specific – pe care le aşteaptă din partea statului.

Din rândul măsurilor cu caracter general reprezentanţii APVR enumeră: scutirea la plată a contribuţiilor sociale şi a impozitelor pe venit, pentru toţi angajaţii implicaţi în procesul de viticultură; scutirea la plată a taxei pe valoare adăugată, pentru facturile de intrare asociate achiziţiei de materiale destinate întreţinerii plantaţiilor viticole; rambursarea taxei pe valoare adăugată, în maximum 30 de zile, prin procedura simplificată; plata în regim de urgenţă a tuturor arieratelor Statului către societăţi (concedii medicale, rambursări programe cu fonduri UE, plăţi către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură etc.), precum şi facilitarea obţinerii liniilor de credit pentru capital de lucru, cel puţin prin băncile cu capital de Stat (CEC Bank, Eximbank), şi acoperirea totală sau parţială a costurilor aferente dobânzilor. Măsurile cu caracter specific cuprind: acordarea unui sprijin financiar nerambursabil de minimum 2.000 de euro / hectar, pentru suprafeţele aflate în proces de reconversie – restructurare a plantaţiilor - din anul întâi şi până în anul al treilea, inclusiv; acordarea unui sprijin financiar, nerambursabil de minimum 1.000 de euro /hectar din valoarea proiectului accesat, pentru suprafeţele aflate în proces de modernizare a plantaţiilor; acordarea unui sprijin financiar nerambursabil de minimum 1.000 de euro / hectar, persoanelor fizice / juridice care deţin suprafeţe cu plantaţii de vie de minimum 1 hectar, pentru plantaţiile de vită-de-vie, altele decât cele menționate anterior; acordarea unei subvenţii de 0,6 lei / kilogram de struguri, dacă producţia anului 2020 este cu 20% mai mică decât media ultimilor 5 ani; modificarea subvenţiei la motorină de la 1,89 lei / litru la 2,50 lei / litru, dar şi anularea obligaţiilor de plată la bugetul Fondului pentru Mediu, conform OG 196/2005.

„În contextul unei competiţii deja acerbe, cu crame din Lumea Nouă şi Lumea Veche, care beneficiază de o tradiţie mai lungă, premise financiare mai bune şi de susţinerea statelor pe care le reprezintă, producătorii din România îşi văd ameninţate afacerile. Orice scădere a calităţii va afecta ecosistemul local şi va genera pierderi financiare pe termen scurt şi mediu, greu de recuperat”, notează Ana-Rodica Căpăţînă, preşedinte APVR.