Proiectul de lege privind veniturile personalului medical, aprobat de Comisia de sănătate a Senatului
Comisia de sănătate a Senatului a aprobat, cu şase voturi "pentru", patru "împotrivă" şi o abţinere, proiectul legii veniturilor personalului medical, ce va permite ca în spitalele publice să fie prestate servicii medicale şi în regim privat, în afara programului obişnuit, la cererea pacientului.
Potrivit proiectului, iniţiat şi semnat la începutul anului de 102 parlamentari, prestarea serviciilor medicale la cererea pacientului, în regim privat, în spitalele publice, se realizează numai în afara orelor de program ale personalului solicitat şi în afara orelor de gardă, fără a afecta activitatea de bază a spitalului.
Actele medicale în regim privat la cererea pacientului pot fi asigurate numai de personalul medical cu contract de muncă din spitalul public respectiv, cu excepţia cazurilor în care, la cererea şefului de secţie din spital, cu acordul directorului medical şi cu avizul favorabil al managerului, sunt solicitaţi alţi medici din sistemul public sau privat.
În spitalele publice se pot acorda servicii medicale în regim privat la cererea pacienţilor, numai în limita specialităţilor medico-chirurgicale pentru care spitalul în cauză este avizat, clasificat şi acreditat.
Proiectul mai prevede că pacienţii pot alege în mod expres un medic curant, pentru un anumit act medical, în timpul programului normal de lucru, pentru care se va achita un onorariu prestabilit prin acordul părţilor, în condiţiile reglementate prin ordin al ministrului Sănătăţii.
Serviciile şi actele medicale efectuate la cererea pacientului în spitalele publice pot fi decontate prin intermediul unei poliţe de asigurare complementare, încheiată de pacient cu un asigurător.
Din veniturile obţinute de spitalul public, prin serviciile private, managerul poate acorda personalului medico-sanitar recompense care se cumulează cu veniturile salariale, devenind venit brut lunar, evidenţiat contabil şi supus impozitării.
Prestarea serviciilor medicale la cererea pacienţilor, în regim privat, este facturată şi include următoarele cheltuieli: remuneraţia personalului medical implicat direct în prestarea serviciului solicitat, amortizarea aparaturii şi echipamentelor, cazarea, consultaţii, investigaţii şi analize medicale, materiale sanitare, dispozitive medicale, medicamente, hrană, utilităţile, eliminarea şi neutralizarea deşeurilor, documentarea fizică şi informatică, întocmirea şi arhivarea documentelor etc.
Modalitatea de tarifare şi tariful minimal al serviciilor vor fi stabilite prin ordin al ministrului Sănătăţii.
Medicii care prestează aceste servicii se pot organiza şi funcţiona astfel: medic specialist sau medic primar ca persoană fizică independentă, cabinet medical individual, societate civilă medicală sau alte forme legale de organizare a activităţii medicale.
Acordarea serviciilor private în spitalele publice se realizează numai prin încheierea prealabilă a unui contract tripartit, semnat personal de pacient sau de reprezentantul său legal, de medicul/medicii solicitaţi şi de managerul spitalului în cauză.
În proiect se stipulează şi că activităţile desfăşurate de medicii din spitalele publice care prestează servicii la cererea pacientului, în regim privat, în condiţiile actului normativ, sunt exceptate de la prevederile legale în vigoare privind incompatibilităţile şi conflictul de interese.
Proiectul mai reglementează şi posibilitatea direcţionării a 2 la sută impozitul anual pe venit către spitalele publice, care pot utiliza aceste sume inclusiv pentru creşterea veniturilor personalului medical.
Totodată, proiectul se referă şi la posibilitatea medicilor de a desfăşura activităţi în străinătate şi la activitatea rezidenţilor.
Medicii din spitalele publice pot desfăşura activitate profesională în străinătate, cu acordul şefului de secţie şi al managerului spitalului, pentru o perioadă cumulată de maximum 60 de zile lucrătoare pe an, cu păstrarea locului de muncă, sub condiţia ca activitatea desfăşurată să fie corespunzătoare nivelului de pregătire şi specialităţii. Angajatul este obligat ca, în fiecare an, la sfârşitul perioadei de activitate în străinătate, să prezinte un raport de activitate şi propuneri de îmbunătăţire a activităţii secţiei şi spitalului, se arată în proiect.
Medicii rezidenţi, cu acordul coordonatorului de rezidenţiat, pot efectua stagii de pregătire şi de activitate şi în alte spitale publice decât cele universitare.
Proiectul urmează să fie dezbătut în plenul Senatului, după care va fi transmis Camerei Deputaţilor, forul legislativ decizional.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro