Proiectul supus dezbaterii publice de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice include date dintr-un studiu realizat de Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP), potrivit cărora şansele de angajare sunt mai bune pentru absolvenţii învăţământului profesional şi tehnic. Pentru această categorie, rata de angajare este mai mare decât în cazul absolvenţilor de învăţământ teoretic cu acelaşi nivel de pregătire, respectiv cu 4,1 puncte procentuale în România şi cu 5,6 la sută în UE, conform situaţiei din anul 2010.

Iniţiatorii Strategiei susţin că această situaţie evidenţiază importanţa formării profesionale iniţale (IVET), România având o pondere relativ bună a tinerilor înscrişi în învăţământul profesional şi tehnic din totalul elevilor înscrişi în învăţămîntul secundar superior, respectiv de 61,9 la sută în România, faţă media UE-28 de 50,4 la sută, conform datelor pentru anul 2012.

În studiul CEDEFOP se mai arată că România are o ponderea mică a investiţiilor pentru formarea profesională continuă a întreprinderilor, din totalul costurilor cu forţa de muncă, fiind la jumătate din media la nivel european (0,4 la sută, faţă de 0,8 la sută), şi un procent mic al angajatorilor care oferă programe de formare profesională continuă pentru salariaţii proprii (24 la sută, faţă de 66 la sută la nivel european).

Rata de participare a angajaţilor din România la programe de formare profesională continuă se situează la mai puţin de jumătate din media europeană (18 la sută, faţă de 38 la sută), fiind similară ratei de participare a angajaţilor în formarea la locul de muncă, potrivit datelor prezentate de iniţiatorii Strategiei.

În proiectul de Strategie se mai arată că existenţa contractului de pregătire practică pentru fiecare elev este o condiţie prealabilă pentru aprobarea ofertei şcolare. Această rută de formare profesională a inclus, din anul şcolar 2012-2013, învăţământul profesional cu durata de doi ani, organizat după finalizarea clasei a IX-a de liceu, care avea o componentă semnificativă de pregătire practică, realizată în atelierele şcolii şi la agentul economic. În primul an, pregătirea practică reprezenta 60 la sută din timpul total alocat programului, iar în al doilea an, 75 la sută din timpul total alocat programului. Pe parcursul celor doi ani de studiu erau organizate stagii comasate de practică, cu o durată totală de 11 săptămâni, din care şase săptămâni în primul an şi cinci săptămâni în cel de-al doilea an.

Ulterior, din anul şcolar 2014- 2015, a fost organizat învăţământul profesional cu durata de trei ani, după finalizarea clasei a VIII-a, pregătirea practică fiind realizată, de asemenea, în atelierele şcolii şi la agentul economic. În primul an, pregătirea practică reprezintă aproximativ 20 la sută din timpul total alocat programului, în al doilea an ajunge la aproximativ 60 la sută, iar în anul al treilea, la 72 la sută. Pe parcursul celor trei ani sunt organizate stagii comasate de practică, cu o durată totală de 24 de săptămâni, din care cinci săptămâni în primul an, nouă săptămâni în anul al doilea şi 10 săptămâni în cel de-al treilea an.

Oferta de calificări profesionale ce pot fi dobândite prin învăţământul profesional şi tehnic este stabilită anual, în funcţie de nevoile previzionate ale pieţei muncii.

Potrivit iniţiatorilor proiectului, Strategia ar putea oferi un răspuns adecvat la nevoile persoanelor, angajatorilor şi comunităţilor în materie de formare profesională de calitate pentru piaţa muncii. De asemenea, se urmăreşte aducerea unei contribuţii semnificativă la realizarea obiectivului major al Strategiei EU 2020, şi anume creşterea ratei de ocupare, cu ţinta de 75 la sută.