„Profesioniştii în investiţii trebuie să se adapteze din ce în ce mai mult la noile tehnologii pentru a îmbunătăţi rezultatele clienţilor şi performanţa companiei. Profesionistul de investiţii de succes al viitorului va trebui să aibă mai mult o abordare practică a educaţiei şi dezvoltării, pentru a asimila tehnologiile digitale şi pentru a se adapta rapid“, consideră Marg Franklin, preşedinte şi CEO al CFA Institute. Ea a fost prezentă la Madrid la evenimentul CFA Institute European Investment Conference 2019.

CFA Institute este organizaţia profesională globală a analiştilor financiari, managerilor de portofoliu şi a altor profesionişti de investiţii certificaţi internaţional (Chartered Financial Analyst). Certificarea CFA este una dintre cele mai prestigioase calificări internaţionale în domeniul analizei financiare şi administrării portofoliilor de investiţii.

În următorii 5-10 ani un procent de 43% dintre profesionişti anticipează că rolul lor actual se va schimba semnificativ, iar 89% cred că rolurile lor vor fi transformate de mai multe ori în timpul carierei, după cum reiese din raportul CFA Institute, „Investment Professional of the Future“.

Totodată, potrivit studiului CFA Institute „7 mituri despre Millennials şi investiţii“, 31% dintre mileniali au avut vârsta sub 21 de ani atunci când au început să facă investiţii, un procent semnificativ mai mare decât în cazul Generaţiei X şi al Baby Boomers. Schimbarea apetitului investitorilor, datorată în mare parte interesului mare pentru investiţii al generaţiilor Millennials şi Z, a dus la creşterea sofisticării clienţilor.

Majoritatea sondajelor arată că încrederea publică în profesia de investiţii abia şi-a revenit de la criza financiară mondială, a amintit şefa CFA Institute. Dintr-un alt raport al CFA Institute intitulat „The Next Generation of Trust”, 44% dintre investitorii retail au încredere în serviciile financiare, iar 35% sunt neutri, în timp ce 21% sunt neîncrezători în industrie. „Deşi acest domeniu a învăţat multe de la criza financiară, problemele rămase nu sunt de nerezolvat şi ca industrie trebuie să ne angajăm să le rezolvăm împreună”, observă Marg Franklin.

Toţi profesioniştii din sfera investiţiilor au datoria să lucreze la cele mai înalte standarde etice, aminteşte şefa CFA Institute: „La nivelul cel mai de bază, acest lucru atenuează riscul, eliminând «oportunităţile» pentru conflictele de interese”.

Etica, reputaţia sunt concepte esenţiale vehiculate în universul serviciilor financiare. În urma crizei financiare şi economice din urmă cu un deceniu, bancherii au fost acuzaţi că şi-au asumat riscuri mari, uneori prea mari, în căutarea profiturilor. Practicile salariale excesive au fost considerate unul dintre factorii declanşatori ai crizei financiare mondiale. Bonusurile excesive ale bancherilor au generat o serie de critici atât în Statele Unite, cât şi în Europa, în special în cazul băncilor care au primit ajutor de la stat pentru a se salva.

Marg Franklin spune că misiunea CFA Institute este de a duce profesia de investiţii la nivel global prin promovarea celor mai înalte standarde de etică, educaţie şi excelenţă profesională pentru beneficiul final al societăţii.

„Profesioniştii în investiţii continuă să devină mai conştienţi şi deschişi în privinţa responsabilităţilor lor etice şi profesionale, dar trebuie făcut mai mult. Este esenţial ca membrii profesiei să respecte cele mai înalte standarde pentru a începe să restabilească încrederea atât de necesară în industrie. De asemenea, sectorul trebuie să se poată schimba în funcţie de interesele investitorilor. Investitorii de astăzi au aşteptări mai mari, dorind să vadă o rentabilitate echitabilă a pieţei.”

După cea mai gravă criză financiară şi economică de după Marea Depresiune din anii ’30, izbucnită în 2007/2008, la nivel mondial se încearcă construirea unui nou sistem de reglementare şi de supraveghere a sectorului financiar. Iar reglementările şi supravegherea trebuie să ţină pasul şi cu avântul schimbărilor tehnologice.

„Sistemul bancar european a trebuit să răspundă acestor schimbări, determinând ajustări tehnologice rapide. Este vital ca reglementarea să se adapteze şi să rămână adecvată realităţii acestui nou cadru de operare. Există deja o serie de reforme legislative în sectorul bancar european pentru a îmbunătăţi rezilienţa instituţiilor sale, cum ar fi reformele de reglementare Basel III, care au avut ca scop consolidarea reglementării şi a gestionării riscurilor în urma crizei financiare.“

Pe de altă parte, faptul că reglementările au devenit mai stricte la nivel bancar în urma crizei financiare mondiale, fiind introduse restricţii legate de capital şi lichiditate, a impulsionat şi expansiunea sistemelor alternative de finanţare de către entităţi nonbancare, aşa-numitul sistem bancar din umbră („shadow banking system“). Iar provocarea este legată de reglementarea şi controlul adecvat al acestui sistem „din umbră“.

FMI a avertizat în ultimii ani că autorităţile de reglementare în sectorul financiar trebuie să acorde o atenţie sporită sistemului bancar din umbră, care a ajuns la o valoare apropiată de cea a PIB-ului global, deoarece reprezintă un risc pentru stabilitatea financiară globală, iar monitorizarea acestui sector este necorespunzătoare.

În opinia şefei CFA Institute, sistemul bancar din umbră poate să ofere o sursă importantă de finanţare nebancară, însă dacă nu există o supraveghere adecvată a acestui sistem, poate aduce multe riscuri pentru stabilitatea financiară.

„Shadow banking poate să ofere o sursă semnificativă şi valoroasă de finanţare nebancară, care poate sprijini activitatea economică, precum şi îmbunătăţirea funcţionării eficiente a pieţelor financiare. Cu toate acestea, dacă nu este supravegheat în mod corespunzător, sistemul bancar din umbră poate aduce mai multe riscuri pentru stabilitatea financiară. De exemplu, prin operarea în afara principalului sistem bancar reglementat, se poate ajunge la active supraevaluate şi la riscuri necunoscute. De asemenea, sistemul bancar din umbră poate aduce lipsă de transparenţă, iar inadecvarea datelor privind activităţile şi expunerile bancare din umbră face ca monitorizarea să fie costisitoare, prohibitivă.“ O altă temă aflată pe agenda discuţiilor în ultimii ani în sfera financiară este dacă guvernele ar trebui să creeze stimulente fiscale pentru persoanele care economisesc sau investesc pe termen lung.

„Cu toate că nu avem o părere despre politicile guvernamentale specifice, în calitate de profesionişti în domeniul investiţiilor credem profund în importanţa faptului ca oamenii să realizeze economii şi investiţii pe termen lung, pentru a le asigura securitatea financiară”, crede Marg Franklin.

Referindu-se la importanţa sistemelor de pensii private, şefa CFA Institute a explicat că sistemul de pensii în general trebuie să aibă o anumită flexibilitate, deoarece persoanele trăiesc în circumstanţe personale şi financiare diferite „Această flexibilitate include recunoaşterea faptului că pensionarea va avea loc la vârste diferite şi în moduri diferite la nivelul întregii populaţii.”

Având în vedere că sistemele de pensii din întreaga lume se apropie de sfârşitul trecerii de la un sistem de beneficii definite la cotizaţii predefinite, persoanele care economisesc sunt nevoite să-şi asume responsabilitatea pentru rentabilitatea investiţiilor şi câştigurile de la pensie. „Prin urmare, produsele pentru pensii sunt foarte importante, întrucât mai multe persoane riscă să fie finanţate insuficient în anii postmuncă.”

Şi este interesant de văzut cum abordează ţările această problemă. Australia este adesea citată ca un bun exemplu cu privire la modul în care autoînscrierea la sistemele de pensii a creat cetăţeni mai bine informaţi, mai conştienţi din punct de vedere financiar, astfel că există lecţii pozitive în această ţară pentru alte ţări, în opinia şefei CFA Institute.

Creşterea activelor la nivel global a fost limitată de la criza financiară, iar companiile cu creştere mare rămân private mai mult timp, nefiind listate pe pieţele de capital. Între 1995 şi 2000, o medie de 684 de companii s-au listat pe bursele americane în fiecare an, în timp ce între 2009 şi 2016 media a scăzut la 179 de companii listate pe an. „Ca urmare, pensiile private şi instituţionale sunt afectate.”

Pieţele de capital sunt de o importanţă vitală pentru nivelul lor de transparenţă şi lichiditate, dar trebuie să se facă mai mult pentru a permite jucătorilor din pensii să acceseze capitalul din pieţele private.

Una dintre provocările majore la nivelul Europei este Brexit, respectiv ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, care aduce un transfer al puterii de vot şi deschide calea către reforme semnificative şi o mai mare integrare, în opinia şefei CFA Institute.

„După Brexit, piaţa unică a Uniunii Europene va trebui să fie suficient de puternică pentru a atrage investiţii străine şi să aibă reguli şi practici în vigoare pentru a ţine cont de obiectivele de sustenabilitate şi de reformă socială ale Uniunii.“

Alinierea la legislaţie va fi un obiectiv principal şi va duce şi la realizarea Uniunii Pieţelor de Capital în UE. Cu toate acestea, pentru ca Uniunea Pieţelor de Capital să funcţioneze, mai întâi trebuie să existe o Uniune Bancară şi, deşi există semne puternice din partea Germaniei în acest sens, rămâne de văzut cum va fi abordată Uniunea Bancară, a menţionat Marg Franklin. „Finanţarea bancară reprezintă încă două treimi din finanţarea totală din Uniunea Europeană şi stă la baza afacerilor întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). În plus, diferenţele dintre tratamentele fiscale în ţările din zona euro sunt problematice, cu diferite tratamente fiscale pentru produsele de investiţii. Dacă UE are în vedere produsele transfrontaliere, această problemă trebuie abordată.“

Vorbind despre riscurile şi beneficiile criptomonedelor, Marg Franklin a arătat că CFA Institute susţine inovaţia tehnică în serviciile financiare care face pieţele mai eficiente şi alocarea capitalului mai eficientă, însă acest lucru nu poate veni în detrimentul integrităţii pieţei. Ea a amintit că la nivel european nu există un cadru de reglementare armonizat în privinţa criptomonedelor.

„Criptomonedele au potenţialul de a acţiona în direcţia diversificării activelor tradiţionale, dar există dovezi limitate cu privire la rentabilităţile lor pe termen lung, iar volatilitatea lor indică un risc ridicat în piaţă. Ne putem aştepta că, în timp, probabil vor necesita o mai bună reglementare şi o serie de autorităţi de reglementare din Europa şi din centrele financiare din întreaga lume îşi evaluează deja poziţiile. La nivel european, în prezent, nu există un cadru de reglementare armonizat.“

Subiectul criptomonedelor se regăseşte din 2019 în curricula programului CFA în contextul modului în care se aplică codul şi standardele pentru locurile de muncă afectate de astfel de inovaţii tehnologice, precum şi aplicaţiile financiare ale tehnologiei blockchain. Tot în 2019, CFA a introdus, de asemenea, teme de studiu legate de tehnologia financiară (fintech), inteligenţa artificială, învăţarea automată aplicată, big data şi robo-advisers.