Discuţiile despre scăderea preţului laptelui au adus în prim-plan informaţii despre fabricile care au puterea să stea la masă cu marii retaileri: 23 de fabrici de lapte dintr-un total de 254 de companii care activează în industria laptelui.

Discuţiile despre scăderea preţului laptelui au adus în prim-plan informaţii despre fabricile care au puterea să stea la masă cu marii retaileri: 23 de fabrici de lapte dintr-un total de 254 de companii care activează în industria laptelui. Cei 23 de procesatori „care contează“ vin cel mai probabil din sfera com­pa­niilor mari din industrie (7 la număr) şi o parte dintre cele mijlocii (26 de firme în total). Restul? Nu contează. Oricâte declaraţii ar veni dinspre retailerii internaţionali privind susţinerea industriei alimentare din România, cifrele puse pe masă în discuţia cu autorităţile prezintă realitatea care face din piaţa românească o piaţă prizonieră a importurilor.

„Am încercat să intrăm în retail, dar nu am îndeplinit con­diţiile impuse şi am renunţat. Când am vrut să lucrăm cu supermarketurile ne-au oferit un preţ foarte mic. Acum, dăm laptele şi produsele lactate în magazine tradiţionale, către depozite şi în HoReCa“, spune Mihaela Sabou, administra­torul companiei Zea.

Zea, înfiinţată în 1994, colectează zilnic, de luni până sâmbătă, cu maşinile proprii, lapte de pe teritoriul a trei judeţe, Maramureş, Sălaj şi Cluj, o cantitate medie de 10.000 de litri, pe care îl pro­cesează în fabrica moderni­zată cu fonduri europene, aflată în localitatea Boiu Mare (judeţul Maramureş). Deşi are 26 de ani de prezenţă pe piaţă, compania Zea este considerată de talie mică în industria lactatelor, având o cifră de afaceri de aproape 7 milioane de lei şi un număr mediu de 36 de angajaţi, conform datelor publice. Ca ea mai sunt încă 80 de companii mici în sectorul de profil, care au între un milion şi 50 de milioane de lei. Însă, ele au o cotă de piaţă mică şi pentru potenţialii parteneri, chiar şi de discuţii, sunt neglijabile.

Într-un comunicat de presă, Consiliul Concurenţei transmi­tea că „18 dintre cei 23 de pro­cesa­tori, respectiv 78%, parti­cipă la acordul voluntar temporar pentru reducerea preţului laptelui românesc“ cu 20%. Totuşi, în România sunt 254 de companii active în domeniul fabricării produselor lactate şi a brânzeturilor, companii cu o cifră de afaceri de cel puţin 100.000 de lei în 2021, potrivit unui raport interactiv realizat pentru ZF de BridgeToInformation.

Vreţi să aflaţi mai multe despre producţia de lactate din România? Câţi oameni lucrează în industrie, în ce judeţe sunt cele mai mari fabrici? Sunt firmele mari din industrie mai profitabile decât cele mici? Accesaţi doar astăzi gratuit raportul interactiv Industria laptelui din România, dezvoltat de Bridge to Information pentru ZF.

Raportul este disponibil pe linkul https://b2i.app/demo/195.

Cele 254 de companii au afaceri de 5,5 mld. lei, o marjă de profit de 3,8% şi 8.200 de angajaţi. Opt din zece firme din prelucrarea laptelui sunt micro­întreprinderi şi firme mici, care generează 15% (850 mil. lei în 2021) din cifra de afaceri totală, cu 30% din salariaţi.

Mai mult, numărul de angajaţi din micro şi firme mici din industrie este apropiat de numărul de oameni pe care îi au marile fabrici de lactate. Cele şapte companii mari au 2.800 de angajaţi, iar companiile mici şi micro au circa 2.500 de angajaţi.

„Unde să vândă toţi aceşti mici producători?“, se întreabă Feliciu Paraschiv, fondatorul Paco Supermarkets, un lanţ local din judeţul Vrancea, cu 15 magazine şi 420 de angajaţi.

În magazinele Paco din Vrancea consumatorii găsesc brandul Vranlact, un brand cu tradiţie în regiune, un brand care prin denumirea lui ne aminteşte că fiecare judeţ avea un producător de lactate al lui. Acum, la masa discuţiilor cu marile reţele se aşează 23 de procesatori de lapte din România.

ZF a trimis e-mail către Consiliul Concurenţei şi Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România privind numărul de procesatori menţionat. Cum s-a ajuns la cifra de 23 de companii? Sunt acestea doar companiile care au produse listate în retail? Cine sunt aceste companii? Reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România n-au răspuns până la închiderea ediţiei.

Reprezentanţii Consiliului Concurenţei spun că „din datele autorităţii de concurenţă, 23 de procesatori de lapte îndeplinesc criteriile pentru a participa la acordul voluntar pentru reducerea preţului laptelui, respectiv să comercializeze lapte proaspăt românesc la un preţ de peste 7 lei litrul (la data întâlnirii cu premierul Nicolae Ciucă  - 11 aprilie 2023) şi să fie listaţi în reţelele comerciale. Din cei 23 de procesatori eligibili, 18 (adică 78%) au confirmat, în prima zi a lunii mai, participarea la acord“.

Între producătorii de lapte care îndeplinesc aceste condiţii pe listă se află Albalact, Fabrica de Lapte Braşov (Olympus), FrieslandCampina (Napolact), Simultan şi Prodlacta cinci din cele şapte mari companii din industria laptelui. În afară de Simultan, celelalte companii au capital străin.

< Lista celor 23 de procesatori care participă la acordul voluntar temporar pentru reducerea preţului laptelui.

Vânzările de lapte în retail au ajuns la 2,09 miliarde de lei în 2022, după un avans de 14% faţă de 2021, arată o analiză ZF pe baza datelor companiei de cercetare şi analiză de piaţă Euromonitor. Grupul francez Lactalis are 5 din 10 cele mai vândute branduri de lapte din retail (Zuzu, La Dorna, Fugla, Poiana Florilor şi Albalact). Agroserv Măriuţa, care deţine brandul Lăptăria cu caimac, este singura companie cu capital românesc din top şi se află pe ultima poziţie.

Cele mai vândute cinci branduri de lapte – deţinute de Lactalis, Friesland Campina şi Hellenic Dairies – au peste jumătate din cota de piaţă, mai precis, 55,6%, conform Euromonitor. Din această cotă, grupul Lactalis are 36,5% cu brandurile Zuzu, La Dorna şi Fugla, iar Friesland Campina are 12,2% cu brandul Napolact şi Hellenic Dairies are 8,7% cu brandul Olympus.