Rusia şi preşedintele Vladimir Putin se confruntă cu o provocare fără precedent, de vreme ce numărul de infecţii creşte tot mai mult pe teritoriul ţării, a declarat un purtător de cuvânt al Kremlinului, potrivit CNBC.

„Este o provocare imensă şi un pericol enorm pentru fiecare naţiune a lumii. Nu este vorba doar despre Putin sau Rusia, fiecare ţară se confruntă cu această provocare pentru care nu putem găsi vreun precedent”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin.

„Pentru el, este o provocare deoarece ştim că, în afară de pericolul la nivel uman şi sanitar, criza generată de pandemie deschide porţile unei imense crize economice”, a adăugat Peskov.

COVID-19 a început să se răspândească pe teritoriul Europei încă din primele săptămâni ale anului, însă virusul a avut nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru a acapara Federaţia Rusă. Pe 25 martie, Putin a declarat că ţara nu se mai poate feri de pericolul pe care îl reprezintă coronavirusul.

Liderul rus a anulat referendumul cu privire la schimbările constituţionale care îi puteau oferi ocazia să rămână pentru o perioadă mult la lungă la conducerea ţării, prelungind ulterior „săptămâna nelucrătoare”, care a fost extinsă până la sfârşitul lunii aprilie, într-o încercare de încetinire a ritmului noilor infecţii. Capitala ţării – Moscova – şi St. Petersburg, al doilea oraş ca populaţie, se află în prezent în carantină, precum şi alte zone ale ţării.

Criza, care ar putea curăţa peste 5% din economia Rusiei anul acesta datorită coronavirusului şi preţurilor tot mai mici ale petrolului, s-ar putea dovedi devastatoare în ceea ce priveşte cele câteva sute de mii de business-uri mici. Fiind afectat ani la rând de corupţie şi probleme la nivel birocratic, sectorul s-ar putea înjumătăţi în 2020, fapt ce ar costa câteva milioane de locuri de muncă, potrivit estimărilor Bloomberg.

„Putin pierde clasa antreprenorială. Erodarea treptată a economiei şi legitimitatea sistemului politic îi pot crea probleme enorme”, a declarat Andrei Kolesnikov, analist în cadrul firmei de cercetare Carnegie Moscow Center.

Între timp, numărul de cazuri cu coronavirus creşte tot mai rapid în Rusia, ţară cu o populaţie de 146 de milioane de locuitori. Doar duminică, s-au înregistrat peste 6.000 de cazuri noi. O zi mai târziu, au fost raportate 4.268 de cazuri, iar în ziua de marţi s-au înregistrat încă 5.642 de cazuri pozitive.

După cele 5.236 de cazuri raportate în cursul zilei de miercuri, bilanţul total al Rusiei a ajuns la 57.999. Însă rata mortalităţii rămâne mică, de vreme ce s-au înregistrat 513 decese. Un număr similar înregistrează în prezent şi România, care are o populaţie de 7 ori mai mică decât cea a Rusiei.

Piaţa Palatului din Sankt Petersburg

Analiştii sunt de părere că răspunsul Rusiei la pandemie a fost unul mult prea încet în condiţiile de faţă, sistemul medical urmând să fie copleşit de numărul tot mai mare de pacienţi. Însă purtătorul de cuvânt al Kremlinului a apărat abordarea aleasă de autorităţi, adăugând că echipamentele şi capacitatea spitalelor au fost verificate încă de când au fost raportate primele cazuri de COVID-19 în China.

Autorităţile ruse au trimis camioane întregi de echipamente medicale către SUA şi Italia, unele dintre ţările cele mai afectate de coronavirus. Camioanele, inscripţionate cu mesajul „Cu dragoste, din Rusia” au stârnit controverse, în ideea conform căreia intenţia Rusiei a fost ca ţările vestice să ridice sancţiunile aplicate în urma anexării peninsulei Crimeea din 2014.

Rusia va avea nevoie de un plan de limitare a impactului economic generat de coronavirus, banca centrală a ţării declarând deja că va scădea ratele dobânzilor. Însă, cel mai probabil, economia se va contracta în 2020, având în vedere efectele coronavirusului şi preţurile tot mai mici ale petrolului.