RATB, maşina timpului: În timp ce în străinătate se vorbeşte despre autobuze dotate cu cele mai noi tehnologii, RATB-ul din Bucureşti parcurge două staţii în 20 de minute
Douăzeci de minute. 20. Timp în care poţi lua masa de prânz la birou sau în care îţi poţi face cumpărăturile la Mega din colţ. Sau timp în care, în Bucureştiul lui 2018, parcurgi două staţii de mers cu autobuzul. Un mijloc de transport rupt din alte vremuri, în care timpul se opreşte în loc. Şi nu porneşte decât ca să oprească din nou peste doi metri, la acelaşi semafor la care a mai oprit de două ori înainte.
În nicio altă ţară în care am mers cu transportul în comun nu mi s-a întâmplat să văd afişaje stricate în autobuze sau tramvaie. RATB-urile din Bucureşti sunt însă nişte maşini ale timpului, care te proiectează în trecut la fiecare călătorie. E o excepţie să mă uit pe ecranele din 133 şi să văd că afişează data şi ora corecte, cele mai multe rămânând încă blocate chiar şi cu 5 ani în urmă. E drept, sunt în acord cu ritmul în care merg autobuzele şi la fel şi cu felul în care arată.
În fabrica de tramvaie şi trenuri Pesa din Polonia, la vreo trei ore distanţă de mers cu maşina de Varşovia, se vorbeşte despre vehicule de transport în comun în care, atunci când trec pe lângă un restaurant, pe un ecran în interiorul tramvaiului să se afişeze imagini din restaurant, pentru călătorii care ar fi interesaţi să intre.
În Bucureşti, la câteva sute de ani distanţă în trecut, în 133 – şi nu e singurul, vă asigur – vocea din difuzor anunţă staţiile cu un delay de cel puţin trei opriri. Când autobuzul ajungea astăzi la Calea Victoriei, în difuzor se anunţa că urmează Piaţa Gemeni, adică cinci staţii în urmă.
Ce repere îşi pot lua turiştii – fie ei străini sau veniţi din provincie – când ar vrea să se orienteze într-un oraş pe care nu îl cunosc? Ce fel de capitală europeană care vrea să aducă turişti să-i vadă parcurile, clădirile (şi acelea cu bulină, 171 fiind pericole publice în caz de cutremur) sau străzile cândva numite ale Micului Paris, nu le pune la dispoziţie minimul necesar pentru a se orienta în oraş, adică un sistem de afişaj şi de indicaţii corecte în mijloacele de transport în comun?
„O să se facă 10 până trecem de Foişor, aşa a fost şi ieri, aşa e în fiecare zi”, spunea azi-dimineaţă la ora 9.30, un cetăţean din 133, când până la Foişor mai era o singură staţie de mers. Şi-a luat oricum marjă de timp şi a plecat mai devreme de acasă, căci catastrofa de trafic bucureştean nici măcar nu e o surpriză, ci o formă tristă de resemnare, căreia ne-am supus cu toţii, în lipsă de alternative.
Cine are ghinionul să vrea să ajungă în 133 şi la Piaţa Romană, mai stă zece minute în trafic pentru încă o staţie pe care ar parcurge-o pe jos în mai puţin de cinci minute.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro