Trei miliarde de oameni din marile aşezări urbane vor muri ca urmare a exploziilor nucleare provocate de rachetele intercontinentale strategice cu multiple focoase atomice şi alţi cinci miliarde muri de la foamete, radiaţii, conflicte pentru resurse şi epidemii pe durata iernii nucleare. Preşedintele rus Vladimir Putin a lăsat de înţeles că este pregătit să folosească armele nucleare strategice pentru a apăra noile teritorii anexate de Rusia.

Chiar şi un mic război nuclear ar putea declanşa o apocalipsă globală. Suprafeţe întinse de pe Terra vor arăta ca planeta Marte sau Venus, iar oceanele vor deveni toxice şi lipsite de viaţă ca pe Titan.

Cea de-a şasea extincţie va fi mai catastrofală decât cea din Permian-Triasic, care avut loc acum aproximativ 252 milioane de ani, când 96% din toate speciile marine şi 70% din vertebratele terestre au dispărut.

Doar gândacii, scorpionii, tardigradele şi muştele de fructe ar putea supravieţui unui război nuclear. Vor trece zeci de milioane de ani până vor evolua noi specii de plante şi animale vertebrate.

3 miliarde de oameni din marile oraşe vor muri din cauza exploziilor ca urmare a unui război cu rachete nucleare intercontinentale strategice. Războiul nuclear va perturba atât de mult clima globală încât că 5 miliarde de oameni ar putea muri de foame din cauza iernii nucleare, spun experţii

Deşi efectele exacte ale războiului nuclear rămân incerte, statisticile subliniază pericolele sale şi oferă perspective vitale despre cum să ne pregătim pentru alte dezastre globale, spun cercetătorii. Studiul vine în momentul în care invazia Ucrainei de către Rusia a plasat lumea în „una dintre primele trei perioade cele mai îngrijorătoare” privind ameninţarea unui război nuclear, spune Seth Baum, directorul executiv al Institutului Global pentru Risc Catastrofic.

Aceesta spune că cele mai periculoase momente din istorie au fost criza rachetelor cubaneze din 1962,  incidentul Able Archer şi alarma falsă din 1983, când Uniunea Sovietică a confundat un exerciţiu militar NATO cu un atac real.

Oamenii de ştiinţă ştiu de multă vreme că exploziile masive pot arunca suficient praf, cenuşă şi funingine în aer pentru a afecta clima globală, relatează Science.

Pe 15 iulie 1815, la o lună după Bătălia de la Waterloo, Muntele Tambora din Indonezia a declanşat cea mai mare erupţie vulcanică cunoscută din istorie.

În lunile următoare, cenuşa vulcanică s-a răspândit în întreaga lume, blocând lumină solară suficient pentru a produce „ anul fără vară ”,  o perioadă de frig care s-a manifestat şi în 1816, ducând la pierderi masive de recolte şi foamete pe toată planeta.

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro