Guvernul României nu a îndeplinit toate condiţiile pentru a încasa cele 2,7 mld. euro din cea de-a treia cerere de plată din PNRR, transmisă acum aproape un an, şi urmează ca unele sume din plată să fie blocate, conform comunicărilor instituţiilor în cauză. Nu este clar în acest moment care vor fi sumele blocate, însă ministrul fondurilor europene Adrian Câciu spune că este o amânare de plată şi nu se pierd fondurile.

Nerealizarea reformelor pentru atragerea banilor din PNRR a devenit subiect de campanie şi de dispută publică  între PSD şi PNL, cele două partide aflate la guvernare, în care fiecare aruncă vina asupra celuilalt. Liderul liberal Nicolae Ciucă spune că este vina guvernului condus de Marcel Ciolacu, care a blocat tranşa a treia. Din guvern fac parte şi miniştri liberali. În aceeaşi vreme însă despre coborârea plafonului pentru microîntreprinderi, unul dintre motivele pentru blocarea banilor, Nicolae Ciucă spune că liberalii se opun scăderii. Alt punct unde s-au blocat fondurile sunt numirile politice în conducerile companiilor de stat, care trebuie eliminate, conform angajamentelor din PNRR. Nu este clar care sunt fondurile care ar putea fi blocate ca urmare a neîndeplinirii acestor reforme, însă estimările arată că ar fi vorba de 1 mld. euro. 

În aceeaşi vreme însă nu se vorbeşte despre faptul că, în ultimii doi ani şi jumătate, timp în care a guvernat aceeaşi coaliţie, nu s-a cheltuit decât 13% din totalul banilor din PNRR. Pentru că PNRR are două direcţii de realizare: una este atragerea banilor prin îndeplinirea unor reforme asumate, iar a doua este cheltuirea efectivă a banilor.

Pentru cheltuirea banilor, cifrele arată aşa: 9 mld. euro au intrat în România din PNRR, însă s-au cheltuit numai 3,8 mld. euro. Sunt mai multe proiecte şi plăţi întârziate, au spus în mai multe rânduri consultanţii pe fonduri europene, iar banii zac în conturile Trezoreriei Statului.

Or, necheltuirea banilor europeni înseamnă acumulare de deficit bugetar. Pentru că orice euro cheltuit de România din bani europeni, din zona de granturi, nu se adaugă la deficit sau datorie publică, pentru că sunt fonduri nerambursabile. Dar orice leu cheltuit din fonduri naţionale care nu are acoperire în venituri merge direct în împrumuturi, la care se adaugă dobânzi de 6-7%.

Dincolo de problema acumulării datoriei publice – plătită de toţi cetăţenii – mai este presiunea timpului. Fondurile din PNRR trebuie cheltuite, adică investiţiile să fie finalizate, până la finalul lui 2026. Cu alte cuvinte, din 29 mld. euro s-au cheltuit numai 4 în peste doi ani jumate, iar în următorii doi ani şi jumătate România trebuie să cheltuiască restul de 25 mld. euro. Dacă nu va cheltui banii, se vor pierde, cel puţin pe regulamentul actual. Nu este clar în acest moment dacă sunt perspective de prelungire a termenului, cum se întâmplă la fondurile europene clasice.