„Ne-am poziţionat în principal ca centru de proximitate şi centru comunitar. În acest sens avem Evidenţa Populaţiei şi în curând vom avea şi poştă”, spune Andrei Pogonaru, owner's representative şi business partner al Veranda Mall. În completare, Maria Crăciun, center manager al mallului, spune că „poate părea ciudat, dar ne dorim ca odată intrat în Veranda să poţi să îţi rezolvi treburile pe care le ai cât mai repede pentru a-ţi rămâne timp suficient pe care să-l petreci cu familia”.

Deschis în urmă cu trei ani şi dezvoltat pe o suprafaţă totală de circa 35.000 de metri pătraţi, centrul comercial Veranda Mall din zona Obor are un portofoliu de peste 90 de chiriaşi, printre care se numără branduri precum Carrefour, H&M, Benvenuti, CCC, Deichmann, LC Waikiki, Orsay, C&A, Noriel, Pepco, Gerovital, Yves Rocher, Lila Rossa, Optiblu, Sensiblu, KFC, Starbucks, Pizza Colosseum, McDonald’s, Toan’s, Xin Yue, English Home, Orange, Arsis-Vodafone sau IQ Box – Telekom. În 2018 businessul a înregistrat venituri din chirii de circa 8 milioane de euro. Potrivit lui Andrei Pogonaru, cele mai mari vânzări pe metru pătrat vin din partea magazinului de cosmetice Cupio, a retailerului Pepco şi a farmaciilor, însă per total retailerul Carrefour înregistrează cele mai mari vânzări. Preţul chiriilor, spune Pogonaru, a rămas constant şi e determinat de cererea şi oferta dintre malluri. Plecarea unor chiriaşi a făcut loc altor jucători, printre nou-intraţi numărându-se Decathlon, World Class, Meli Melo sau Cărtureşti. „Pe cei care au ales să îşi mute businessul în altă parte nu i-am eliminat noi pentru că nu ne-a plăcut de ei sau viceversa, doar că lucrurile nu au funcţionat în direcţia care trebuie, pentru publicul căruia noi ne adresăm sau au avut ei înşişi ceva probleme la nivel de companie, de organizare –  Tati (retailer franţuzesc – n. red.), de pildă, a dat faliment şi a închis operaţiunile din România”, punctează Crăciun. Un alt jucător „tăiat de pe listă” din start este liderul pieţei de retail vestimentar, Inditex, şi asta pentru că „nu ne plac politicile lor”, spune Pogonaru.

În prezent numărul angajaţilor din cadrul complexului se ridică la peste 600 de persoane, „mai puţini decât ar trebui. Sunt foarte multe magazine care nu îşi găsesc suficienţi angajaţi”, menţionează Andrei Pogonaru. În ceea ce priveşte clienţii mallului, aceştia sunt, potrivit descrierii lui, „cei 400.000 de oameni aflaţi la zece minute de noi, urmaţi de cei din zona Moşilor, Ştefan cel Mare, Tei. Sunt peste media Bucureştiului din punctul de vedere al veniturilor, din perspectiva studiilor superioare, foarte mulţi dintre ei lucrează în Pipera, în nord, dar locuiesc aici”. „Vrem să atragem şi hipsterii care îşi fac piaţa în Obor şi vin aici doar ca să îşi lase maşina în parcare, însă la întoarcere realizează că au uitat ceva şi intră, de exemplu, în Carrefour”, adaugă el. Printre strategiile companiei de atragere a clienţilor obişnuiţi să îţi facă cumpărăturile în piaţa Obor se numără, de pildă, organizarea unor evenimente precum festivaluri de vinuri, „păstrând însă tot ce înseamnă piaţa Obor şi tradiţia negustorească”, punctează reprezentanţii mallului. Cu toate că perioada sărbătorilor de iarnă este cea mai aglomerată din an, Pogonaru spune că aceasta este urmată la foarte scurtă distanţă de luna august, când mulţi români plecaţi la muncă în străinătate vin acasă în concedii şi fie îşi fac aprovizionarea cu medicamente, fie îşi scot rudele şi prietenii la masă.

Cât despre mediul online, pe care unii jucătorii din piaţa locală încă îl privesc cu teamă, Maria Crăciun spune că „este în creştere, dar eu cred că în România clientul încă îşi doreşte şi magazine fizice. Deocamdată, pe cifre, impactul din online nu este atât de mare pe offline şi pe malluri. Încă este spaţiu de creştere, lumea îşi doreşte experienţe şi probabil că aici e cheia raportului dintre online şi offline. Nu mai este vorba despre mâncare, despre satisfacerea unei nevoi primare, pentru că îţi este foame. Vrei să vezi mâncarea aranjată frumos în farfurie. Cred că foarte mulţi clienţi care merg la un restaurant fotografiază mâncarea înainte să o mănânce şi o pun pe Instagram. La fel şi în alte magazine. Încă ne dorim să punem mâna pe un lucru, să îl vedem”. Andrei Pogonaru subliniază, la rândul său, că mai ales în Bucureşti stocul total de metri pătraţi de retail modern este în continuare foarte, foarte jos. „Dacă nu ar fi existat online-ul şi creşterea care în momentul de faţă reprezintă 8% din consum, mai ales pe electrocasnice, care sunt mutate în online, probabil că în acest moment aţi mai fi văzut încă trei-patru proiecte de malluri în Capitală. Rezultatul online-ului este că dezvoltatorii nu au avut acelaşi avânt pe care îl aveau înainte. Lucrul acesta avantajează mallurile deja existente. Mallurile se transformă uşor, uşor, fie în centre locale, în care clienţii vin să rezolve ceva, fie în centre de destinaţie, în care te duci dimineaţa şi te întorci acasă seara. În sensul ăsta s-au polarizat experienţele, dar în România pornim de la o bază foarte joasă.”

La nivel de extinderi, pe lângă o serie de magazine de retail, precum Mercari, jucători din servicii, ca Poşta Română, precum şi nume noi în zona de food court, de departe cea mai importantă deschidere din perioada următoare este Cinemax, primul cinematograf deschis de operatorul slovac de cinematografe în piaţa locală. După o serie de amânări date de necesitatea respectării unor reguli foarte stricte de construcţie, acesta va fi pus în funcţiune până la sfârşitul anului, pe o suprafaţă de 2.700 de metri pătraţi, cu 12 săli, dintre care una destinată exclusiv copiilor şi două săli vip, şi o capacitate totală de aproximativ 1.300 de locuri. De altfel, Pogonaru spune că cea mai mare provocare din ultimul an a fost construirea cinematografului în mallul deja finalizat. „Nu mi-am imaginat cât de greu poate fi să construieşti un cinematograf într-un mall deja existent. În momentul în care ai un şantier şi vrei să păstrezi experienţa consumatorilor la fel, este necesar un efort colosal.” Investiţiile realizate anul acesta s-au ridicat la peste 10 milioane de euro, din care mai mult de jumătate au fost direcţionate în amenajarea cinematografului, acestea neincluzând însă toată tehnologia pe care o aduc slovacii de la Cinemax.

Pe lista competitorilor, Pogonaru menţionează centrul comercial Mega Mall, aflat la circa 3 km distanţă, „bătălia” dându-se mai ales pentru clienţii care locuiesc la distanţă egală de ambele malluri.