Şocul modificărilor fiscale promovate săptămâna trecută de guvern nu a fost atenuat de publicarea în Moni­to­rul Oficial a pachetului „refor­mei“, dar, în faţa faptului împlinit,   companiile se resemnează şi, în vreme ce gu­vernul şi PSD susţin că „nu dau înapoi“, apar întrebările: cine răspunde în caz de eşec?

 

Într-o scrisoare deschisă adresată şefului Executivului, Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR), organizaţie care reu­neş­te 2.000 de companii româneşti şi străine din piaţa locală, cu 600.000 de salariaţi şi afaceri de 50 de miliarde de euro pe an, spu­ne că membrii săi vor respecta şi vor aplica noul Cod fiscal, deşi observaţiile repre­zen­tan­ţilor săi nu au fost luate în seamă la mo­di­ficarea lui, dar subliniază apăsat: „Ce se va întâmpla dacă nu ne-am înşelat“?

 

„Mesajul public lansat de dumneavoastră în numele guvernului, conform căruia mediul de afaceri este cel care generează lipsa de fonduri la buget pentru şcoli, infra­struc­tură sau servicii medicale, este unul pro­fund fals şi dăunător societăţii româneşti.“

 

În aceeaşi vreme mii de companii care aveau buge­te­le pentru 2018 aproape gata îşi refac cal­culele: ce pierd, ce câştigă, cât costă mo­difi­carea softurilor, cum îşi pot com­pen­sa salariaţii, dacă pot?

 

„Impactul recen­tel­or modificări fiscale nu este doar la nivel de sala­riu, ci şi la nivel de pro­cese de lucru. Există aplicaţii pe care le folosim în administrarea companiei care trebuie aduse la zi. De asemenea, foarte multe acte trebuie revizuite într-un timp ridicol de scurt, cu im­pli­carea partenerilor noştri de business“, spune Teodor Ceauşu, country ma­na­ger al firmei de dezvoltare software Ixia România.

 

Retailerul alimentar Kaufland, cel mai mare angajator din economie, cu 16.400 de salariaţi, a anunţat că va acoperi cheltuieile su­pli­mentare generate de modificările fiscale anun­ţate de Guvern prin trecerea obligaţiilor fis­cale legate de contribuţiile sociale de la an­gajator la angajat.

 

Dar angajaţii Kaufland sunt o parte infimă din cei în jur de 4 milioane de an­gajaţi din mediul privat, care ar putea să aibă de suferit în urma deciziei guvernului.