♦ Oprirea livrărilor de gaz rusesc prin Nord Stream 1, chiar în perioada în care economiile europene sunt în cursa pentru umplerea depozitelor de gaze, trimite o nouă undă de şoc asupra blocului, temerea majoră fiind că livrările nu vor fi reluate nici măcar după cele 10 zile de intervenţii tehnice anunţate de ruşi ♦ Cu depozitele pe jumătate goale şi fără soluţii certe de diversificare, în cazul unei sistări complete a livrărilor de gaze din Rusia, consumul intern ar trebui să scadă cu o treime, exact cât este ponderea importurilor, arată un studiu recent.

Aşa cum au promis, ruşii au oprit ieri livrările de gaze prin Nord Stream 1, conducta-mamut care se înţeapă în Germania tra­versând Marea Baltică şi prin care intră în cea mai mare economie a UE circa 55 de miliarde de metri cubi de gaze anual.

Importurile totale de gaze ale UE de la ruşi erau de circa 155 de miliarde de metri cubi. Deşi oprirea livrărilor ar trebui să fie numai de 10 zile, sunt semne de întrebare majore că ruşii chiar vor relua alimentarea după această perioadă în care sunt progra­mate anumite operaţiuni tehnice la Nord Stream 1.

„Moscova este la butoane atunci când vine vorba de energie şi arată asta prin reducerea livrărilor către Bătrânul Conti­nent şi vânzarea resurselor sale la un preţ foarte ridicat şi asta printre picături. Luni, pe 11 iulie, compania rusească Gazprom a început operaţiunile de mentenanţă la conducta Nord Stream 1. Acesta este un exerciţiu de rutină, dar îngrijorarea de la Paris la Berlin via Roma este că la finalul acestor operaţiuni programate, adică pe 21 iulie, gigantul rus va ridica alte probleme ca pretext pentru a-şi sista complet livrările“, scriu junaliştii de la Le Monde.

Dintre economiile care au cel mai mult de suferit de pe urma sistării livrărilor de gaze ruseşti, Germania iese în evidenţă, depen­denţa celei mai mari economii euro­pene de resursele ruşilor fiind de 50%. Dar orice lovitură dată Germaniei şi industriei sale se răsfrânge asupra celorlalte economii, aflate oricum în prag de recesiune.

„Înlocuirea gazului rusesc cu LNG deja şi-a atins limitele. Scăderea importurilor de gaze ruseşti mai poate fi compensată de acum înainte doar prin reducerea consu­mului. La nivelul UE, pe perioada urmă­toarelor 10 luni, ar fi necesară o reducere a consumului de 15% faţă de media anilor 2019-2021 pentru a compensa scăderea vo­lu­­melor de gaze ruseşti care vin prin con­ducte“, anunţă specialiştii de la Bruegel, un think-tank european, cu sediul în Bruxelles. Calculele sunt făcute pentru o iarnă medie, nu pe temperaturi extrem de joase.

România este un caz privilegiat la nivel europan, având o producţie internă care să-i acopere 70% din necesarul de consum, dar pentru restul este dependentă de importu­rile de gaze ruseşti, fără alternative concrete în acest moment. Mai mult, depo­zitele de gaze sunt pline numai în procent de 46% în contextul în care sezonul de în­ma­gazinare devine tot mai dificil pe fondul instabilităţii livrărilor din Rusia. Polonia, de exemplu, are depozitele de gaze aproape pline, dar ceea ce este remarcabil este faptul că oricum ţara a ieşit din iarna trecută cu depozitele pline în proporţie de 76%, caz unic la nivel european, după cum reiese dintr-o analiză a grupului financiar Erste.

„Serviciile de înmagazinare oferite de Operatorul Sistemului de Stocare din Polo­nia se asigură pe considerente nediscri­mi­na­torii şi de tratament egal pentru toţi cli­enţii. Singura influenţă asupra nivelului de înmagazinare din depozite o au clienţii“, au precizat reprezentanţii Gas Storage Poland pentru ZF întrebaţi fiind de politica de înmagazinare aplicată. Gas Storage Poland face parte din portofoliul companiei de stat PGNiG. Dincolo de depozite pline, Polonia are contracte de alimentare cu LNG şi în curând urmează să intre în funcţiune gazoductul Baltic Pipe, care conectează statul la rezervele bogate din Marea Nordului. Proiectul dezvoltat în pa­ralel cu gazoductul controversat ruso-german Nord Stream 2 are toate şansele să fie dus la bun sfârşit conform planului, deşi s-a lovit de obstacole „birocratice“ pe alte meleaguri. Polonia pare astfel unul dintre cele mai pregătite state pentru iarna aceasta.

În cazul României, cu excepţia gazului nou din Marea Neagră extras de la americanii de la Black Sea Oil & Gas (BSOG), gaz care cel mai probabil va acoperi declinul producţiei de pe uscat, la acest moment nu sunt alternative concrete pentru a acoperi o eventuală sistare a gazului rusesc. Mai mult, depozitele de înmagazinare sunt pe jumătate goale.