Statul român a câştigat un proces de arbitraj la Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiţii de la Washington, deschis de un grup de 44 de investitori străini care solicita dezbăgubiri de 256 milioane euro în urma modificării schemei de sprijin a energiei regenerabile.

Tribunalul a respins în unanimitate pretenţiile investitorilor străini, exonerând statul român de orice obligaţie de a plăti daunele solicitate de reclamanţi şi  acordând  României o parte substanţială din cheltuielile de judecată.

Litigiul a implicat acuzaţii potrivit cărora modificările aduse schemei de sprijin a energiei regenerabile din România, inclusiv ajustările sistemului de certificate verzi, au afectat proiectele de energie solară ale investitorilor şi au încălcat Tratatul din 1994 privind Carta energiei, afectând în mod negativ investiţiile acestora în România.

 Reclamanţii au fost un grup de 28 de persoane fizice şi 16 persoane juridice care au solicitat aproximativ 256  milioane euro despăgubiri, la care se adaugă si dobânzi.

România s-a apărat susţinând că modificările legislative au fost legale şi necesare pentru a echilibra stimulentele pentru investitori cu protecţia consumatorilor şi că reclamanţii au interpretat greşit obligaţiile României în temeiul Tratatului privind Carta energiei şi, in plus, nu au reuşit să demonstreze că modificările legislative aduse de România schemei de sprijin pentru energia regenerabila au fost ilegale în vreun fel, se arată în comunicatul echipei de avocaţi.

Tribunalul a  validat apărările României, constatând că statul român  nu a încălcat nicio obligaţie în temeiul Tratatului privind Carta Energiei, stabilind că România a acţionat în mod  rezonabil  faţă de investitori şi nu a operat o schimbare fundamentală a  legislatiei care să afecteze stabilitatea condiţiilor pentru investiţiile reclamanţilor.

Tribunalul prezidat de arbitrul Lucy Reed, l-a avut in componenta pe profesorul Donald McRae, arbitru desemnat de România, şi pe James Spigelman, arbitru desemnat de investitori. Procedura, care a început la 19 august 2020, a durat peste patru ani, încheindu-se cu decizia arbitrală din 16 ianuarie 2025.

România a fost reprezentată de un consorţiu de firme de avocatură condus de avocatul Andrei Pelinari, consortiu care a inclus Dechamps International Law, Societatea de avocati Pelinari & Pelinari, avocat Jonathan J. Gass şi Dr. Tariq Baloch.

Echipa Pelinari & Pelinari, condusa de Andrei Pelinari a fost formată din Andreea Pelinari şi Dumitru Braşovschi.

Din echipa de coordonare a consortiului a facut parte şi avocatul Alexandru Stănescu.

Echipa Dechamps International Law, condusă de Jean-Paul Dechamps, a fost formată din  Gustavo Topalian, Pablo Jaroslavski, Julietta Cappelletti, Sofía Ottaviano, Ignacio Wernicke, Manuela Moreno şi Cecilia Feng.

„Ca urmare a ratificării de către România a Protocolului de la Kyoto privind schimbările climatice şi gazele cu efect de seră şi ca urmare  a aderării la Uniunea Europeană, Guvernul României a depus eforturi pentru reducerea la nivel national a  emisiilor de gaze cu efect de seră prin dezvoltarea unei scheme de sprijin pentru energia regenerabilă care să încurajeze investiţiile în tehnologii eligibile precum energia eoliană, energia solară fotovoltaică, biomasa şi centralele hidroelectrice. Guvernul României s-a confruntat, în ultimii 20 de ani, cu provocarea complexă de a edicta măsurile de reglementare echilibrate pentru a promova un sector al energiei regenerabile în creştere, asigurând în acelaşi timp protecţia consumatorilor de costurile excesive ale energiei. Acest lucru a necesitat ajustări constante ale cadrului legislativ pentru a preveni supracompensarea investitorilor şi pentru a menţine facturile de energie electrică suportabile pentru consumatori.”, a comentat avocatul Andrei Pelinari.

Consorţiul format de firma de avocatură Pelinari & Pelinari SCA  împreună cu Dechamps Law International, avocat Jonathan Gass, avocat Tariq Baloch şi avocat Alexandru Stanescu mai este implicat, tot în calitate de avocaţi pentru România, într-un alt caz major de arbitraj, Clara Petroleum vs România, care implică o cerere de daune de aproximativ 61,4  de milioane de dolari la care se adaugă dobânzi.

" Echipa de caz a lucrat intens pentru a găsi cele mai bune argumente juridice pentru ceea ce inseamna in dreptul internaţional al investiţilor  aşteptările legitime ale investitorilor intr-un context de reglementare specific, cum era cel al certificatelor verzi. Aceste argumente au fost perfect adaptate situaţiei de fapt economice si sociale. Aceasta adaptare a fost esenţiala pentru câştigarea cazului. Este o onoare şi o satisfacţie aparte să poţi să reprezinţi şi să câştigi o cauză pentru propria ta ţară.", a adăugat Alexandru Stănescu.