„O soluţie pentru folosirea supraproducţiei este exportul. Dacă este fertilizată corect, recoltată corect, păstrată la o temperatură optimă, roşia se poate exporta. Dacă turcii exportă, noi de ce nu o putem face?”, spune fermierul Mircea Bujor, preşedintele Tomate Com, o asociaţie care cuprinde şase ferme de cultivarea legumelor, de la roşii, usturoi şi până la varză. Fermierii au circa un hectar de solarii cu roşii şi alte 10-15 hectare anual unde cultivă legume de câmp, inclusiv roşii. Ei livrează producţia către supermarketuri în principal, însă Mircea Bujor spune că în perioada aceasta există o supraproducţie de roşii, iar livrarea către supermarketuri este dificilă.

„În momentul de faţă, aruncăm ce nu putem vinde. Însă avem o linie de procesare mai veche a roşiilor, dar vrem să luăm o finanţare pentru o nouă linie de procesare şi un depozit. Roşia de solar nu se pretează pentru procesare, are substanţă uscată puţină. Avem şi însă şi cultură de câmp de roşii ”. Mircea Bujor spune că este un an foarte greu din cauza costurilor mari de producţie. Fermierul crede că instituţii precum spitalele de stat de exemplu ar trebui să cumpere doar produse româneşti astfel încât să se susţină producţia locală. „Cred că ar trebui să fie mai multe fabrici de procesare a legumelor. Producţia de legume este mai mare în sezon decât necesarul de consum şi în plus există şi importuri. Eu nu mai produc roşii de doi ani, nu mi s-au părut rentabile”, spune fermierul Marian Popescu din Vidra, care este şi preşedintele Cooperativei Legume de Vidra. El spune că membrii asociaţiei livrează peste 90% din legume către supermarketuri. „Se întâmplă ca acestea să nu poate să lua toată marfa pe care o producem noi pentru că, evident, ei fac studii de cât pot vinde astfel încât să nu arunce marfa. Însă fermierii aruncă legume atunci când au supraproducţie şi pentru că nu au unde să le proceseze. De exemplu, la noi în Vidra nu sunt fabrici de procesare”, a mai spus antreprenorul. Pe de altă parte, sunt fermieri care valorifică supraproducţia şi au găsit metode prin care să nu arunce legumele. De exemplu, Colina Farms, o fermă de legume ecologice cultivate în spaţii protejate (solarii) din judeţul Cluj, are 300 de clienţi care au abonamente prin care primesc legumele acasă, însă supraproducţia o transformă în produse finite.

„Din excesul de producţie sau din roşiile care sunt bune, dar crăpate, adică nu mai au valoare comercială, facem bulion. Din vinete facem vinete coapte şi congelate, pastă de ardei şi gogoşari, ardei iute în borcan, castraveţi muraţi, varză murată, toate din excesul de producţie. Ar fi păcat să pierdem producţia, să o aruncăm”, spune Viorel Tămaş, inginer horticol în cadrul fermei.