Bankingul trece printr-o serie de schimbări fundamentale, iar băncile nu numai că trebuie să devină digitale pentru a satisface pretenţiile tot mai ridicate ale clienţilor, ci trebuie să facă faţă şi start-up-urilor fintech, o ameninţare pentru bănci cum e Uber pentru taxiuri. O soluţie pentru bănci este utilizarea business inteligence pentru a putea oferi servicii personalizate, asemămătoare unor costume la comandă. 

Hubul IT al ING de la Bucureşti este centrul de dezvoltare software al grupului olandez unde inginerii români dezvoltă aplicaţii şi soluţii software pentru sucursale ING din toată lumea în domenii precum core banking, software ATM, data management şi pieţe financiare. Anul acesta hubul IT din România a trecut printr-un proces de rebranding, schimbându-şi numele din ING Software Development Center în ING Tech Romania.

Acum, aproape 500 de specialişti IT ai ING Tech dezvoltă soluţii şi aplicaţii software care să poată fi folosite în sucursalele din mai multe ţări în care este prezent grupul olandez, cu scopul de eficientizare a activităţilor la nivel de grup prin platforme comune. De fapt, unificarea este cuvântul de ordine la ING în prezent, deoarece, explică Michael Busch, head of IT la ING Tech, entităţile ING din diferite ţări funcţionau separat. „ING Olanda şi ING România aveau propria aplicaţie de banking, iar strategia este să devenim o structură compactă. De ce să avem procese diferite de back office sau sisteme IT diferite?”, întreabă Busch retoric.

Anul acesta, hub-ul IT al ING din România a avut o creştere mare pentru soluţii din zona de management al datelor  extragere de date, modelare de date şi business intelligence, precum şi pentru soluţiile soft pentru pieţele financiare – produsele de trezorerie. „Dacă ar fi să privim la zona noastră de concentrare, per ansamblu, o zonă-cheie în care creştem şi cred că avem deja aproape 100 de oameni este managementul datelor; celălalt domeniu este bankingul, deci nucleul băncii, unde se administrează datele contului tău bancar, al produselor pentru economii, ipotecă, împrumuturi, plăţi între conturi sau calcule legate de toate activităţile zilnice pentru a păstra produsele la înălţime”, explică Busch. Anul trecut, ING Tech a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri cu 47%, de la 19 milioane de euro în anul 2016 la 28 de milioane de euro în anul 2017.

Business inteligence (BI) este procesul de analizare a datelor şi de  prezentare a informaţiilor care ar putea ajuta executivii şi managerii să ia decizii ce ar putea duce la creşterea profitabilităţii companiei, a satisfacţiei clienţilor şi aşa mai departe.

De ani de zile, băncile adună date despre clienţi, însă până nu de mult aceste date erau abstracte, încurcate şi nu puteau fi analizate pentru ca managerii să ia decizii sau să creeze produse mai bune. Acum, odată cu avansul tehnologiei, datele nu numai că pot fi cumulate, ci şi analizate. „Primul pas din business intelligence, pentru mine, este să te asiguri că începi să foloseşti datele pe care le ai în organizaţia ta, spune Michael Busch, care explică că ING este în plin proces de consolidare a aşa-numitelor „lacuri de date”.

Pentru ca ING să poată analiza datele, era nevoie ca toate entităţile ING să folosească aceeaşi „limbă”. Compania a pus bazele ING Esperanto, un vocabular de termeni de business comun, un model de schimb de date între acele „lacuri de date. „Acesta este un set de definiţii care caracterizează produsele sau serviciile comune în toate entităţile ING. Deci atunci când vorbim despre un produs de economii, vorbim despre acelaşi”, explică Busch. Astfel, compania poate lua decizii la nivel de grup şi poate analiza datele astfel încât să realizeze noi produse financiare şi să se adapteze la cerinţele clienţilor.

„Avem aceleaşi definiţii, fie că vorbim despre un client din retail ori unul din industria financiară. Dacă avem aceleaşi definiţii de business, atunci, ca urmare, acestea sunt definite standard într-un set de date”, continuă el.

„Data lake-urile” (lacurile de date) implementate de companie reprezintă cadrul de lucru care permite colectarea acestor date. „Odată ce ai lake-ul, poţi face două lucruri. Primul este să te uiţi la date. Iar asta ne permite să ne deplasăm către statutul de bancă care ia decizii bazate pe date, unul dintre scopurile noastre fiind să mergem către idealul de proces decizional bazat pe date, ceea ce înseamnă fundamentarea deciziilor pe date reale, în loc de sentimente sau supoziţii”, consideră Michael Busch.

El spune că următoarea parte din strategia companiei este să „îmbunătăţească experienţa consumatorului, să crească relaţia primară cu clientul, dar şi să îmbunătăţească eficienţa”.

Pentru a realiza acest lucru trebuie ca ING să înţeleagă clientul; obiectiv ce poate fi atins prin analiza datele disponibile cu ajutorul algoritmilor şi al altor mecanisme necesare identificării tiparelor. „Apoi poţi folosi acele tipare pentru îmbunătăţirea serviciilor, pentru a le da clienţilor consultanţă personalizată mai eficientă. Plecând de la baza datelor, poţi observa anumite tendinţe – dacă eşti tânăr, eşti student, ai anumite obiceiuri de consum. După ce treci de această etapă, ai un tipar diferit. Apoi te căsătoreşti, ai un copil, din nou, alte obiceiuri. Şi, analizând aceste comportamente, poţi da sfaturi personalizate mai bune”, spune Michael Busch, head of IT la ING Tech Romania. El explică faptul că pe viitor banca ar putea estima chiar câţi bani disponibili va avea un anumit client, bazat pe analiza datelor, cheltuielilor curente, plata ratelor etc.

„Inginerii noştri nu au acces la date, pentru că sunt datele clientului. Doar oamenii din business care au acces la conţinutul consumatorului pe baza permisiunii acestuia, folosesc rapoarte reale pe care le prezentăm clientului”, adaugă el.

90% dintre angajaţii ING Tech sunt ingineri care scriu cod în fiecare zi. Când a fost înfiinţat acest hub acum doi ani şi jumătate erau în jur de 40 de angajaţi. „Suntem foarte tineri şi neliniştiţi, aşa ni se spune. Scopul nostru este să ajungem undeva la 750-800 de oameni”, spune Busch.

Potrivit lui, atingerea acestui nivel de angajaţi ar fi posibilă în aproximativ doi ani. „Creşterea ca număr nu este un scop în sine, ceea ce este foarte important pentru noi este să creştem în calitate sau în ingineri extrem de bine pregătiţi”, adaugă el.

Deşi este un domeniu considerat a fi aproape exclusiv pentru bărbaţi, în cadrul centrului local de dezvoltare software al ING 32% din totalul angajaţilor sunt femei. În cazul echipei de management, procentul este şi mai mare, ajungând până la 50%.

Întrebat dacă îi este greu să găsească personal calificat pe piaţa locală, Michael Busch spune că acum nu este foarte greu să atragă ingineri talentaţi deoarece consideră că „ceea ce facem aici este, într-un fel, unic pentru că le permitem inginerilor să se concentreze pe capabilităţi strategice, lucrăm cu cele mai avansate tehnologii, dar sunt implicaţi şi în întregul ciclu de viaţă al procesului de inginerie.”