"Până acum trei luni, Turcia trăia o perioadă de pace relativă. Iar preşedintele Tayyip Erdogan reuşise să ajungă la un acord cu PKK, după decenii de războaie. Iniţial, această tentativă a mers bine. Însă înfrângerea suferită de partidul lui Erdogan în legislativele din iunie a schimbat totul. Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP) nu a reuşit să îi convingă pe kurzi, care nu au avut curajul să îi ofere voturi pentru constituirea unei republici prezidenţiale. În mod ironic, Erdogan a pierdut voturile kurzilor, care au lipsit în mod decisiv de la urne", crede scriitorul turc Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2006.

"Înfrângerea electorală l-a înfuriat pe Erdogan, care spera să refacă guvernul monocolor, fără a avea nevoie de o coaliţie. De aceea, a convocat alegeri anticipate pe 1 noiembrie. Dar, nemulţumiţi de modul în care stau lucrurile, Guvernul şi armata turcă au stabilit să reînceapă războiul cu mişcarea kurdă", acuză Pamuk într-un interviu acordat ziarului italian La Repubblica.

"Însă naţiunea turcă înţelege calculele lui Erdogan. Iniţial, nu a vrut să participe la coaliţia internaţională care luptă împotriva Califatului Islamic (n.red. - reţeaua teroristă Stat Islamic). Apoi, a acceptat să facă ce îi cereau Statele Unite: să atace Califatul, dar şi mişcarea kurdă. Lumea a fost surprinsă, şocată. Oamenii s-au trezit că o ţară care era în pace a intrat brusc în război cu Califatul islamic şi cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan" (PKK), explică scriitorul turc.

Alţi adversari ai lui Recep Tayyip Erdogan, citaţi de Reuters, îi atribuie responsabilitatea pentru dublul atentat comis sâmbătă la Ankara, care a vizat un miting pacifist şi s-a soldat cu cel puţin 97 de morţi. Potrivit criticilor, statul turc este vinovat, în cel mai bun caz, de eşec în aflarea informaţiilor despre complotul terorist, iar, în cel mai rău, de complicitate la agregarea sentimentelor naţionaliste şi antikurde. Administraţia Edrogan a respins acuzaţiile.

Analistul Didier Billion, din cadrul Institutului pentru Relaţii Internaţionale şi Strategice (IRIS), a evocat ipoteza implicării în atentate a unor "celule clandestine" din cadrul serviciilor secrete sau armatei turce.

Premierul Ahmet Davutoglu a declarat luni că reţeaua teroristă Stat Islamic este principalul suspect în comiterea dublului atentat de la Ankara. Atentatul nu a fost încă revendicat de niciun grup terorist, iar autorităţile cred că a fost comis de terorişti sinucigaşi. Cel puţin 97 de oameni au fost ucişi în atentate, conform bilanţului oficial, dar organizatorii mitingului vizat susţin că sunt 128 de morţi.