Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova, a vorbit, în exclusivitate la ZF Live despre perspectivele de aderare ale Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Discuţia a venit în contextul în care în acest weekend, odată cu alegerile prezidenţiale, moldovenii sunt chemaţi la urne să voteze un referendum constituţional pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

„Cum se prefigurează rezultatul? Referendumul va trece. Trebuie să voteze cel puţin 50% din alegători. Mai mult de 50% trebuie să fie pentru, ca să fie validat. Numărul alegătorilor în Moldova este puţin exagerat: 2,6 milioane. O parte se află în afara ţării. Se aşteaptă un scor de aproximativ 60-65%. De aici, discuţiile despre mobilizare pentru un scor peste 70%. Acest vot este dat de obicei într-o fază avansată a negocierilor cu UE. Au fost ţări, ca Malta, care au fost la limită. E nevoie de un scor bun pentru a arăta că moldovenii nu mai ezită”, a spus Sturza, la ZF Live, emisiune susţinută de Orange Business.

El a vorbit atât despre aderarea Moldovei la UE, cât şi despre evoluţia războiul din Ucraina şi impactul asupra Republicii Moldova. De asemenea, a punctat Sturza, e nevoie ca Moldova să se conecteze cu Vestul din toate punctele de vedere: transporturi, energie etc.

Ce a spus Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova, la ZF Live:

Organizarea referendumului a fost un exerciţiu util pentru a învăţa despre Uniunea Europeană. S-au clarificat avantajele şi provocările. S-au limpezit apele privind susţinătorii şi opozanţii la nivel de lideri de opinie. Va fi un mesaj clar pentru partenerii noştri de dezvoltare. Se va vedea în ce măsură moldovenii susţin integrarea şi cât irită Rusia acest proces.

Se aşteaptă un scor de aproximativ 60-65%. De aici, discuţiile despre mobilizare pentru un scor peste 70%. Acest vot este dat de obicei într-o fază avansată a negocierilor cu UE. Au fost ţări, ca Malta, care au fost la limită. E nevoie de un scor bun pentru a arăta că moldovenii nu mai ezită.

S-a încercat compromiterea ideii de integrare europeană cu aceleaşi narative ca în Georgia şi Ucraina. Se spune că dacă mergem în Europa, se va întâmpla ce s-a întâmplat în Ucraina. În Georgia vedem acelaşi narativ, cu o guvernare pro-rusă.

Există o parte compactă pro-rusă, care vorbeşte rusa, aproximativ 20% din populaţia Republicii Moldova. În fosta Uniune Sovietică, Moldova era într-un fel răsfăţată. S-au făcut investiţii majore în agricultură. În anii '90 şi noi am ezitat mult. Am mers şi cu Estul şi cu Vestul. Nu s-a făcut la timp privatizarea în agricultură. Nu s-au făcut investiţii punctuale în industrie şi am rămas în urmă.

Cred că anul acesta Moldova va atinge pragul de 1 miliard de dolari export de servicii IT la un PIB de 16 miliarde de dolari. Putem spune că elitele politice din România s-au întors cu faţa către Republica Moldova.

Nimeni nu ştie când se va termina războiul. Războiul în sine este unul tactic. Este o situaţie stabilizată, cu mişcări tactice care nu schimbă esenţa. Este un război de uzură între două părţi. Zilnic duce la moartea şi rănirea a mii de oameni. După estimări, numărul victimelor a ajuns la 1 milion.

Ucraina are o problemă cu resursele. Nu mai poate să mobilizeze. Populaţia este obosită. Se simte în interiorul societăţii această oboseală şi dorinţa de a fixa lucrurile. Se vede foarte bine şi în reacţiile din Occident.

Trebuie să conştientizăm că Moldova a fost parte a planului de invazie din Ucraina. Este o parte a războiului, chiar dacă nu cad bombe. Moldova trebuie protejată de proprii cetăţeni, de comunitatea internaţională şi de România.

Toţi consultanţii de bază azi la Chişinău pe agenda europeană sunt cei care au participat la procesul de aderare a României la UE. 32.000 de documente trebuie traduse, dar ele deja sunt în română. România are o experienţă extraordinară în negocieri. Este un mare avantaj.