Starea de alertă este reglementată de articolul 53 din Constituţia României, dar şi de OUG 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

Legea fundamentală spune că starea de alertă trebuie să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere libertăţii.

Odată cu expirarea decretului care a prelungit starea de urgenţă, în 15 mai, România ar putea intra în „stare de alertă”. Aceasta va permite autorităţilor să menţină anumite restricţii pentru a limita efectele negative provocate de epidemia de COVID-19.

Potrivit articolului 53 alineatul (1) din Constituţie, „exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”.

Alineatul (2) al aceluiaşi articol prevede că „Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.

Pe de altă parte, un alt act normativ care stabileşte reglementări în cazul stării de alertă este Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro