Rusia vrea să-şi folosească legăturile politice şi comerciale pentru a submina instituţiile occidentale şi pentru a aduce Europa Centrală mai aproape de interesele sale. De la izbucnirea conflictului ucrainean, Moscova a devenit şi mai interesată de câteva state central-europene, respectiv Ungaria, Slovacia şi Cehia, care se străduiesc să menţină un echilibru între Rusia şi Occident.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, are programată o vizită în Slovacia în aprilie, preşedintele rus, Vladimir Putin, a vizitat Ungaria la jumătatea lui februarie, iar Kremlinul şi-a consolidat relaţiile şi cu preşedintele ceh Milos Zeman.

Europa Centrală este importantă pentru Rusia datorită localizării sale geostrategice, la marginile estice ale Uniunii Europene şi NATO. Aceste state au imperative geografice diferite faţă de vecinii lor de la periferia Rusiei şi sunt mai deschise la posibilitatea consolidării relaţiilor cu Moscova.

Spre deosebire, apropierea geografică de Rusia determină Polonia să evite relaţiile politice sau comerciale cu Moscova şi să fie mai dispusă să se apropie de Occident. România, care are ieşire la Marea Neagră şi se învecinează cu Republica Moldova, o fostă republică sovietică cu o regiune separatistă susţinută de ruşi, este o ţară care a oscilat istoric între Rusia şi Occident. Dar acum, din cauza provocărilor geopolitice şi temerilor faţă de influenţa rusă, a virat spre Occident.

Însă alte ţări din Europa Centrală sunt mai departe de Rusia şi, pentru că se confruntă cu riscuri de securitate mai mici din partea ruşilor, au şanse mai mari de a crea un echilibru între Moscova şi Occident. Înainte de izbucnirea conflictului ucrainean, Rusia a profitat de criza financiară din UE pentru a-şi spori prezenţa comercială în Europa Centrală, mărindu-şi astfel şi influenţa în regiune. În plus, Rusia şi-a folosit serviciile de informaţii şi a sprijinit grupuri de extremă-dreapta în acelaşi scop.

Conflictul din Ucraina a determinat Rusia să-şi intensifice eforturile în regiune. În timp ce România şi Polonia cer o prezenţă sporită a NATO în regiune, Moscova încearcă să se asigure că ţări ca Ungaria, Slovacia şi Cehia nu susţin iniţiativele românilor şi polonezilor. De asemenea, Kremlinul speră ca statele central-europene, alături de Grecia şi Cipru, să blocheze adoptarea unor noi sancţiuni în UE împotriva ruşilor.

Însă constrângerile Rusiei sunt tot mai mari, criza financiară cu care se confruntă ţara determinând Moscova să-şi reducă cheltuielile în statele central-europene şi să-şi canalizeze atenţia spre piaţa internă. În timp ce unele fonduri vor fi alocate principalelor obiective geopolitice ale Rusiei, în special crizei din Ucraina, cheltuielile în alte zone ar putea fi limitate.

Astfel, problemele cauzate de criza financiară din Rusia şi de provocările geopolitice vor limita abilitatea Kremlinului de a-şi îndeplini ambiţiile în Europa Centrală, o regiune în care ţările oscilează constant între Occident şi Moscova.