Cercetarea vine să alimenteze dezbaterea privind întrebarea dacă moleculele de apă din alcătuirea cometelor şi din oceanele Terrei s-au format în discul de gaz şi praf care înconjura Soarele în tinereţea sa, acum 4,6 miliarde de ani, sau dacă provin dintr-un nor interstelar mult mai vechi, format din praf şi gaze.

Folosind un model computerizat complex care permite simularea semnăturilor chimice ale moleculelor de apă formate în Sistemul Solar şi ale moleculelor formate înaintea naşterii Soarelui, cercetătorii au descoperit că între 30% şi 50% din apa pe care omenirea o foloseşte astăzi este mai veche decât Soarele cu circa un milion de ani.

Având în vedere că apa este un factor cheie pentru apariţia şi dezvoltarea vieţii pe Pământ, rezultatele acestui studiu sugerează că viaţa poate exista şi în altă parte în galaxia noastră, subliniază cercetătorii.

"Este vorba despre un pas important în căutarea noastră de a şti dacă viaţa există şi pe alte planete", a spus profesorul Tim Harries din cadrul departamentului de fizică şi astronomie al Universităţii din Exeter din Marea Britanie, unul dintre autorii studiului.

Potrivit cercetătorului, până acum se credea că formarea apei pe Terra a vut loc graţie condiţiilor unice care au existat la începuturile Sistemului Solar şi care se întrunesc foarte greu şi rar în altă parte.

"În condiţiile în care acum ştim de unde provine o parte a apei de pe Terra, putem să concluzionăm că procesul de formare a Sistemului Solar nu a fost un eveniment unic şi că, de fapt, exoplanetele se pot forma în regiuni ale spaţiului unde apa este deja abundentă", a explicat profesorul Harries.

"Acest lucru creşte posibilitatea ca unele planete din afara sistemului nostru solar (exoplanete, n.r.) să aibă condiţiile propice şi resursele de apă care să permită existenţa şi evoluţia vieţii", a spus Tim Harries.

"Rezultatele studiului susţin ideea că o parte din apa existentă în Sistemul Solar provine din mediul în care Soarele s-a format şi care exista înainte de naşterea stelei", a precizat Ilsedore Cleeves, astronom la Universitatea din Michigan, Statele Unite, autoarea principală a studiului.

"Dacă formarea Sistemului Solar este tipică celei a unei stele, înseamnă că apa este un ingredient obişnuit implicat în formarea tutror sistemelor planetare", a adăugat cercetătoarea americană.

"Formarea moleculelor de apă, pornind de la atomii de hidrogen şi oxigen, este un element omniprezent în primele etape ale formării tuturor stelelor", a declarat, la rândul său, astronomul Ted Bergin de la Universitatea din Michigan.

"Apa sub formă de gheaţă pe care o observăm în cercetările noastre astronomice se formează doar în condiţii de temperatură extrem de scăzută, de doar zece grade Kelvin peste zero absolut (zero absolut sau 0 grade Kelvin este punctul de pe scara termodinamică la care energia termică a unui sistem îşi atinge minimul, în sensul că nu se mai poate extrage căldură din sistem şi corespunde unei temperaturi de - 273,15 grade Celsius, n.r.), înainte de naşterea unei stele şi este prezentă în procesul de formare a tuturor sistemelor stelare", a explicat Ted Bergin.

Până în prezent, telescopul spaţial american Kepler a detectat aproape o mie de exoplanete în Calea Lactee, potrivit astronomului Bergin. "Având în vedere abundenţa apei în momentul formării sistemelor planetare, prevalenţa vieţii în întreaga galaxie este promiţătoare", a mai spus Ted Bergin.

Pe de altă parte, o altă echipă de astronomi a anunţat, miercuri, detectarea în premieră a prezenţei vaporilor de apă în atmosfera unei exoplanete îndepărtate de talia lui Neptun, adică de patru ori mai mare decât Pământul.