Bullyingul este o formă de abuz aparte care se manifestă printr-un comportament agresiv, intenţionat, repetat asupra aceluiaşi copil, iar în relaţiile interpersonale se caracterizează prin dezechilibru de forţe.

Studiul "Fenomenul bullying în unităţile de învăţământ", primul de acest tip din România, arată că 46 la sută dintre copiii români au fost la un moment sau altul victime ale bullying-ului, 53 la sută fiind fete şi 47 la sută băieţi.

Astfel, 72,14 la sută dintre respondenţii victime ale fenomenului spun că s-au confruntat cu un comportament de tip bullying indirect, caracterizat prin vorbe/ comentarii urâte, neadevărate despre ei, familie, statut social sau etnie, 59,42 la sută au primit porecle, 47,34 la sută au fost ignoraţi /lăsaţi în afara grupului, 43,32 la sută au primit lovituri, palme, îmbrânceli, iar 32,29 la sută au fost ameninţaţi.

Trei sferturi dintre copiii care au fost victime au confirmat prezenţa unui martor în situaţia de bullying în care s-au aflat, iar 53 la sută dintre respondenţi, în calitate de martori, au încercat să ajute un alt copil, în timp ce 14 la sută nu au intervenit, 13 la sută au spus profesorilor şi 11 la sută s-au temut să intervină.

Studiul a mai arătat că în 76,49 la sută dintre copii au experimentat stări negative în timpul acţiunilor de bullying, precum: furia, tristeţea, singurătatea, ruşinea, iar 22,06 la sută au fost indiferenţi sau chiar s-au distrat pe seama atitudinii celorlalţi.

Jumătate dintre victimele bullyingului au fost agresaţi "de un singur copil", în timp ce 47,24 la sută au fost agresaţi "de un grup de copii" şi tot jumătate dintre copiii intervievaţi au afirmat că au fost agresaţi de câteva ori pe an, 17,23 la sută în fiecare săptămână, 13,2 la sută în fiecare zi şi 11,92 la sută în fiecare lună.

"57,65 la sută dintre respondenţi au confirmat că acţiunea de bullying a avut loc în sala de clasă, 33,17 la sută pe coridor, 32,53 la sută în curtea unităţii de învăţământ, 29,31 la sută în apropierea unităţii de învăţământ, 29,15 la sută în mediul online, 20,77 la sută pe terenul de sport, 14,17 la sută pe telefonul mobil prin mesaje de tip SMS şi 10,15 la sută în grupul sanitar din unitatea de învăţământ. De asemenea 51,80 la sută dintre elevi au răspuns că au fost victime ale fenomenului bullying în mediul online (reţele de socializare, e-mail)", rezultă din studiu.

Directorul executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului, Cătălina Florea, precizează că este alarmant faptul că mai mult de jumătate dintre copiii chestionaţi (51,45 la sută) au răspuns că şcoala nu ia fenomenul bullying în serios, fapt identificat şi în situaţiile înregistrate la telefonul copilului - 116 111.

"S-a observat şi că elevii nu sunt obişnuiţi cu acţiuni de prevenire/ de informare cu privire la acest fenomen, ei nefăcând distincţia între prevenire şi sancţiune. Copiii au admis că sancţiunile au caracter temporar, însă nu rezolvă problemele pe termen lung. Mai mult decât atât, doar 2,15 la sută dintre respondenţi au considerat importantă prezenţa consilierului şcolar ca resursă de prevenire. (...) În consecinţă, apreciem drept vitală coagularea tuturor factorilor de decizie în vederea implementării în toate unităţile de învăţământ din România a unui program eficient şi continuu de prevenire a fenomenului bullying.", a declarat Cătălina Florea.

Studiul a mai arătat că două treimi dintre copii îşi doresc să beneficieze de sprijinul părinţilor într-o situaţie de bullying, însă la fel de mare este şi procentul celor nu le-ar cere ajutorul, iar un număr similar dintre victime au declarat că părinţii lor nu cunosc situaţia cu care ei se confruntă şi asta pentru că le este ruşine, se tem de răzbunarea agresorilor, nu cred că adulţii îi pot ajuta, nu vor să fie etichetaţi ca trădători sau pentru că le este teamă de reacţia părinţilor.

Trei sferturi dintre respondenţi au afirmat că ar răspunde prin agresiune unei situaţii de tip bullying.

Studiul "Fenomenul bullying în unităţile de învăţământ din România" a fost realizat în cadrul proiectului "Bullying - de la hărţuirea verbală la hărţuirea fizică în rândul copiilor", finanţat de Petrom în cadrul competiţiei de proiecte "Idei din Ţara lui Andrei".

Colectarea datelor a avut loc în perioada martie - iunie 2014, pe un eşantion de 2.000 de elevi.