Fie că este vorba de case vechi, abandonate, de foste fabrici dezafectate, de terenuri virane, la periferia oraşului Bucureşti se află multe astfel de locuri care pot fi transformate în adevărate noduri culturale, a fost concluzia întâlnirii de marţi a numeroşi profesori şi studenţi de la Facultatea de Urbanism, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

În total, au fost identificate peste 400 de spaţii, cu origini diferite, de la clădiri rezidenţiale până la foste facilităţi sanitare şi de alimentaţie publică, din perioada comunistă, zone industriale, care în prezent sunt fie abandonate, fie folosite parţial şi care ar putea fi reconvertite.

Timp de o lună şi jumătate, echipa Facultăţii de Urbanism a studiat clădirile din Bucureşti, pornind de la identificarea spaţiilor abandonate care se pretează la reconversia în spaţii culturale şi de "loisir", dar şi orientarea către cartiere, unde spaţiile culturale sunt puţine sau inexistente. De asemenea, au fost studiate clădirile care au fost deja activate, parţial, în scopuri culturale.

În Bucureşti, există deja mai multe spaţii care au fost regândite ca noduri culturale, unde se desfăşoară activităţi artistice, în general, iniţiate de diverse asociaţii sau organizaţii neguvernamentale. Astfel de spaţii sunt, de cele mai multe ori, foste case sau conace şi se află în zona centrală - precum Dianei 4, Carol 53, Interfon 77 şi Artskul -, unde activităţile preponderente sunt evenimentele muzicale, lansări de carte, piese de teatru, vernisaje, cursuri şi workshop-uri.

Referitor la fostele hale şi fabrici, care sunt folosite în prezent, printre activităţile cel mai des întâlnite se numără petrecerile şi concertele. Unele spaţii s-au transformat în cluburi - Fabrica de ciorapi, devenită club Fabrica şi B52, fostul restaurant Berlin, devenit club Control -, dar şi în centre de creaţie, ca fabrica Industria Bumbacului, devenită Nod Makerspace, şi fabrica Flaros, devenită Working Art Space and Production. În cazul vechilor cinematografe, în proporţie de peste 50%, actuala destinaţie este de club.

"În raport cu spaţiile potenţiale sau pretabile de a fi utilizate pentru cultură, ponderea spaţiilor care deja sunt folosite este foarte mică. În total, sunt circa 50 de spaţii care sunt deja folosite, în raport cu cele 400 de spaţii pe care noi le-am găsit în primă fază", a spus Andreea Popa, lector şi coordonator al studiului.

În cadrul studiului, au fost identificate mai multe tipuri de clădiri care ar putea fi transformate în mod asemănător: clădiri de interes public nefolosite (cinematografe, teatre de vară, restaurante abandonate), foste unităţi sanitare şi de învăţământ din perioada comunistă (spitalul Caritas), spaţii industriale (fosta fabrică de cărămidă, uzina electrică Filaret), clădiri neterminate (Casa Radio) şi spaţii virane rezultate în urma demolărilor şi neamenajării.

Un număr de 56 dintre aceste spaţii cu potenţial au fost studiate în detaliu şi vor face obiectul unor studii de fezabilitate, care să arate în ce măsură pot fi redefinite ca spaţii culturale, mai ales că, dintre clădirile şi spaţiile identificate, aproximativ două treimi sunt în cartiere.

"Cred că putem împreună să integrăm arta de tip neconvenţional într-un spaţiu care nu ar trebui să mai fie tipic. De asemenea, domeniul privat poate contribui la ceea ce înseamnă o Capitală culturală europeană", a declarat Cerasella Crăciun, conferenţiar şi prodecan al Facultăţii de Urbanism din cadrul UAUIM.

"Independent de candidatura oraşului la titlul de Capitală europeană a culturii, pentru care depunem dosarul în octombrie, ArCuB are o viziune pe termen lung. Acest studiu este numai unul dintr-o serie de proiecte deja comisionate. Vom avea săptămâna aceasta şi rezultatele unui studiu despre consumul cultural. Credem că este important să avem cunoştinţă despre ceea ce ne înconjoară şi să găsim soluţii pentru aceste spaţii", a spus Raluca Ciută, manager de proiecte culturale la ArCuB şi membru în echipa de coordonare a proiectului Bucureşti 2021.

Ministerul Culturii a lansat în decembrie 2014 un apel adresat oraşelor din România care doresc să candideze la titlul de Capitală europeană a culturii pentru anul 2021. La acest titlu candidează, pe lângă Bucureşti, oraşele Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova, Arad, Sfântu Gheorghe, Oradea, Alba Iulia, Brăila şi Braşov.

Programul "Capitală culturală europeană" a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 50 de oraşe au deţinut acest titlu. În 2007, oraşul Sibiu a deţinut acest titlu, alături de Luxemburg.

Panourile cu cele 56 de spaţii abandonate care ar putea fi transformate în centre culturale sunt expuse la Hanul Gabroveni, până la sfârşitul săptămânii.