În cadrul studiului PwC "Blockchain is here. What’s your next move?" au fost intervievaţi 600 de executivi din 15 state şi teritorii pe tema implicării companiilor lor în utilizarea tehnologiei blockchain şi viziunea pe care o au privind potenţialul acesteia.

Pe măsură ce tehnologia blockchain remodelează  companiile şi comerţul, studiul indică în mod clar teama organizaţiilor de a nu rămâne în urmă în adoptarea acesteia. Sunt luate în calcul mai multe elemente, cum ar fi faptul că dezvoltarea accelerată în acest domeniu la nivel global oferă oportunităţi de reducere a costurilor, accelerarea vitezei tranzacţiilor,  precum şi un grad mai mare de transparenţă şi trasabilitate.

Un sfert dintre executivii intervievaţi declară că au început să implementeze tehnologia blockchain. 10% au spus că au proiecte dezvoltate în fază pilot în timp ce 15% au proiecte deja operaţionale. Aproximativ o treime (32%) susţin că au proiecte în dezvoltare, o cincime fiind în fază de cercetare.

SUA (29%), China (18%), şi Australia (7%) sunt percepute a avea cele mai puternice capabilităţi de a dezvolta proiecte bazate pe această tehnologie. Cu toate acestea, respondenţii cred că în următorii 3 până la 5 ani China va depăşi Statele Unite ale Americii (30%), mutând centrul de influenţă şi activitate privind tehnologia blockchain din SUA şi Europa.

De asemenea, studiul relevă preponderenţa serviciilor financiare în tehnologia blockchain. 46% dintre respondenţi consideră domeniul financiar drept sectorul lider, iar 41% cred că va deveni în viitorul apropiat (3-5 ani). Printre sectoarele considerate a avea potenţial în următorii 3-5 ani se numără cel energetic şi utilităţile (14%), cel al sănătăţii şi de îngrijire personală (14%), şi cel al producţiei industriale (12%).

Cele mai mari beneficii ale tehnologiei blockchain vor fi dezvoltate şi răspândite prin intermediul platformelor comune la nivel de industrie. Cu toate acestea, studiul indică faptul că acest lucru nu se va întâmpla în absenţa unor standarde agreate de companii (chiar dacă sunt în competiţie directă).

În ciuda potenţialului pe care tehnologia blockchain îl are, aproape jumătate (45%) dintre respondenţi identifică încrederea drept unul dintre cele mai mari obstacole în calea adoptării sale. 48% consideră că un alt obstacol este nesiguranţa în privinţa reglementărilor. De asemenea, cele mai multe reţineri în ceea ce priveşte încrederea între utilizatori au fost notate în Singapore (37%), Emiratele Arabe Unite (34%), şi Hong Kong (35%),  indicând, în parte, influenţa serviciilor financiare în dezvoltarea tehnologiei blockchain. Cele mai multe reţineri în ceea ce priveşte incertitudinea din punct de vedere al reglementării au fost observate în Germania (38%), Australia (37%) şi Regatul Unit (32%).

„Dezvoltarea şi implementarea tehnologiei blockchain pentru a-şi atinge potenţialul nu reprezintă un proiect IT. Este o transformare a modelelor, rolurilor şi proceselor de business. Este nevoie de un context clar de business şi de un ecosistem care să îl susţină; cu reguli, standarde, precum şi flexibilitate în a lucra cu schimbările pe planul reglementărilor. Transparenţa şi trasabilitatea tranzacţiilor trebuie să fie un deziderat comun al tuturor companiilor implicate în dezvoltarea blockchain deoarece numai printr-un astfel de demers se poate spori adopţia la scară largă. Pe de altă parte, considerăm necesară o conlucrare cât mai strânsă între companiile care dezvoltă această tehnologie şi autorităţile de reglementare pentru a creşte gradul de încredere şi a crea un cadru de reglementare care să aibă în vedere particularitatea acestei tehnologii. Iar odată ce au fost adresate aceste două probleme ale blockchain vom asista atât la dezvoltarea de noi aplicaţii şi utilizări cât şi la o adopţie mai facilă a acestei tehnologii” consideră Ionuţ Sas, partener în cadrul Departamentului de taxe şi consultanţă juridică, PwC România. 

Unul din trei respondenţi, care au declarat o implicare scăzută sau chiar neimplicare în dezvoltarea tehnologiei blockchain, a motivat acest lucru prin absenţa progresului în privinţa costurilor (31%), incertitudinea privind debutul potrivit (24%) precum şi probleme de administrare (14%).

Studiul identifică patru domenii cheie asupra cărora ar trebui orientată atenţia în procesul de dezvoltare a platformelor interne sau industriale de tip blockchain:

1. Crearea unui  business case: organizaţiile pot  porni de la un nivel redus, dar trebuie să îşi fixeze un scop al iniţiativei astfel încât ceilalţi participanţi să-l poată identifica şi, ulterior să se poată alinia acestuia.

2. Dezvoltarea unui ecosistem: Participanţii ar trebui să provină din companii diferite aflate în aceeaşi industrie pentru a lucra împreună la un set de reguli care să stea la baza tehnologiei blockchain. Dintre cei 15% dintre respondenţii care deja aveau aplicaţii în implementare, 88% au declarat fie că erau lideri, fie membri activi în cadrul unui consorţiu blockchain.

3. Crearea unui design care să ţină cont de activitatea utilizatorilor (ce pot să vadă şi cum pot acţiona): Partenerii au nevoie de reguli şi standarde pentru aprobarea accesului. Implicarea unor profesionişti în zona de risc de la bun început (în domenii precum cel juridic, al conformităţii şi securităţii cibernetice) va asigura crearea unor cadre de funcţionare ale tehnologiei blockchain în care autorităţile de reglementare şi utilizatorii să poată avea încredere.

4. Adresarea incertitudinii privind reglementarea: Studiul avertizează dezvoltatorii industriei blockchain că ar trebui să urmărească, dar să nu aştepte ca reglementările să evolueze în următorii ani. Din contră, este vital să se implice alături de autorităţile de reglementare în a profila modul în care mediul va evolua.