Reacţiile critice după ce senatorii au respins cererea de ridicare a imunităţii lui Varujan Vosganian pun "sub semnul întrebării capacitatea Senatului de a discerne într-o problemă extrem de serioasă şi gravă", apreciază preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, potrivit unui comunicat.

El susţine că intervenţia preşedintelui Klaus Iohannis după votul din Senat reprezintă "o critică fără menajamente".

"Nu mai departe de luni, 9 februarie, preşedintele Iohannis declara în plenul Camerelor reunite următoarele: «Îmi doresc un Parlament puternic (...) Parteneriatul preşedintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituţie fundamentală a democraţiei». După votul din Senat, parteneriatul propus de Preşedinte pentru restabilirea încrederii s-a transformat într-o critică fără menajamente faţă de opinia exprimată de majoritatea senatorilor", se arată în comunicat.

Călin Popescu-Tăriceanu precizează că împărtăşeşte opinia preşedintelui privind necesitatea unei schimbări cerute de electorat cu ocazia alegerilor prezidenţiale, dar subliniază că este necesară definirea reperelor acestei schimbări.

"Dacă ar fi să ne ghidăm după ceea ce a spus luni domnul preşedinte, dar mai ales după criticile deschise ale preşedintelui la adresa votului din Senat, atunci schimbarea pare mai degrabă în realitate o continuare a politicii iniţiate de fostul preşedinte potrivit căreia instituţiile statului, inclusiv Parlamentul, trebuie să se conformeze direcţiilor propuse de Cotroceni. Această interpretare mi-a fost întărită şi de faptul că criticile de ieri au fost continuate azi cu aceeaşi asprime, chiar dacă ele au fost mascate prin circumscrierea lor în lupta cu corupţia", susţine Tăriceanu.

Preşedintele Senatului este de părere că dosarul instrumentat de Procuratura Generală şi pentru care s-a cerut votul Senatului nu se referă la presupusele fapte de corupţie ale unui senator, "ci pune în discuţie o decizie politică a unui ministru în funcţie, concretizată printr-o hotărâre de Guvern".

"De aceea pot să afirm că un vot în favoarea cererii Procurorului general, aşa cum îşi dorea şi preşedintele, ar fi creat precedentul potrivit căruia orice decizie a Executivului (deci, potenţial şi a preşedintelui) şi a oricărei autorităţi publice ar fi putut fi cenzurată în viitor de către procurori", afirmă Tăriceanu.

"Un asemenea precedent devenea periculos, pentru că el ar fi deschis calea spre transformarea României într-o republică a procurorilor", adaugă Tăriceanu.

Pe de altă parte, el ţine să precizeze că punctul de vedere exprimat nu reprezintă "o critică" la adresa şefului statului. "El derivă însă din necesitatea ca, în calitatea mea de preşedinte al Senatului României, să apăr rolul acestei instituţii fundamentale a democraţiei în arhitectura constituţională şi să subliniez poziţia sa independentă şi legitimă în raport cu celelalte puteri ale statului pe o chestiune de principiu şi nu într-un caz particular", afirmă Călin Popescu-Tăriceanu.

Senatul a respins, joi, solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian.

Preşedintele Klaus Iohannis a scris, joi, pe Facebook, că se aştepta ca Senatul să încuviinţeze cererea de începere a urmăririi penale în cazul senatoului PNL Varujan Vosganian, precizând că votul senatorilor arată că nu s-a înţeles pe deplin necesitatea schimbării.

"Mă aşteptam ca Senatul să încuviinţeze cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul senatorului PNL Varujan Vosganian. Votul senatorilor arată că nu s-a înţeles încă pe deplin necesitatea schimbării pentru care am pledat atât la consultările cu partidele politice parlamentare, cât şi în recentul discurs ţinut în plenul Parlamentului", a scris, joi, pe Facebook, preşedintele Klaus Iohannis, aflat la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European.