Sunt IMM-urile româneşti pregătite să se dezvolte îmbrăţiŞând evoluţia tehnologiei?

Studiul DESI 2019 (The Digital Economy and Society Index) al Comisiei Europene arată că, în rândul statelor membre, companiile din România se află pe penultimul loc la utilizarea social media. Mai precis, 9% dintre firmele din România folosesc aceste mijloace (comparativ cu 21% media Uniunii Europene). Având în vedere că oamenii utilizează din ce în ce mai mult reţelele de socializare (86% dintre utilizatorii de internet din România, conform DESI 2019), îmi este foarte greu să înţeleg de ce încă există reticenţă în rândul companiilor de a comunica în mediile în care se află clienţii şi potenţialii clienţi. E un pas de bază, poate superficial, dar e modul în care poţi înţelege, ca om de afaceri, cum gândeşte, acţionează şi cumpără publicul tău ţintă. Dar e primul pas spre inovaţie comercială şi tehnică.

Predomină oportunităţile sau riscurile în marketingul IMM-urilor?

Sunt aproape „obsedată” să văd oportunităţile în orice situaţie de când am citit într-o carte a lui Philip Kotler că „omul de marketing care nu vede oportunitatea în criză trebuie concediat”. Nimeni nu cred că îşi doreşte să îşi piardă locul de muncă. Revenind însă, lumea digitală face, în opinia mea, marketingul mult mai accesibil companiilor din segmentul întreprinderilor mici şi mijlocii. Te costă aproape nimic să gestionezi o pagină pe cea mai accesată reţea de socializare, unde să publici informaţii despre ceea ce oferi, să îi înţelegi mai bine pe cei cărora li te adresezi şi să îţi dezvolţi afacerea conform cu tendinţele pieţei. În locul antreprenorilor care sunt şi marketeri pentru propriul business aş avea însă multă grijă la a asigura congruenţă între ceea ce comunică şi ceea ce fac.

În ce ritm se va „cerne piaţa” odată cu transformarea digitală?

Nu eşti online, aproape că nu exişti. Şi totuşi, eu cred că filtrarea pieţei va depinde nu doar de fiecare antreprenor sau manager de IMM, ci şi de consumatorii din ce în ce mai exigenţi. Şi de sprijinul pe care îl vor aloca autorităţile publice. Am auzit de multe ori oameni de business că îşi doresc un lucru foarte simplu – stabilitate pentru a putea lua decizii. Digitalizarea instituţiilor publice poate însă să atragă după sine şi digitalizarea societăţilor. Când nu trebuie să consumi resurse pentru nenumărate raportări (care uneori se repetă), le poţi redirecţiona către dezvoltarea companiei. Aşadar, IMM-urile în România depind micro şi macro de factori externi, iar antreprenorii trăiesc o luptă continuă.

Au mai mult de câştigat sau de pierdut consumatorii finali?

Clienţii din ce în ce mai exigenţi au de câştigat pe o piaţă competitivă. Servicii adiţionale, preţuri mai bune, livrare promptă..., totuşi costurile digitalizării nu se vor regăsi în preţurile cu TVA inclus? Să treci în online cu vânzările poate fi o condiţie sine qua non pentru unele societaţi, dar cu ce costuri? Şi cine suportă în final fiecare clic dat pe un anunţ plătit într-un motor de căutare? Online nu va însemna mai ieftin neapărat pentru că tocmai menţinerea şi dezvoltarea în piaţă vor duce la creşterea cheltuielilor. Costul pentru chiria unui spaţiu pentru un magazin tradiţional va deveni costul pentru a te menţine cât mai sus în căutările pe internet, costul pentru transport la preţ avantajos sau pentru suport clienţi de calitate ridicată.

Cât de suportabil este şocul financiar pentru IMM-urile care nu obişnuiesc să facă planuri pe termen lung?

Nu mai poţi vinde în magazinul fizic pentru că pandemia a atras restricţii pentru magazinele tradiţionale? Vrei să treci în on-line? Competiţia e mare şi trebuie să investeşti. Ai la îndemână doar parteneriatele furnizorii şi vadul de clienţi. Cine a fost tot timpul atent cu cine a încheiat afaceri poate reuşi să se adapteze din mers. Cine a vânat doar preţul cel mai mic sau a „stricat piaţa“ cu servicii neprofesioniste poate resimţi puternic şocul valului digitalizării. Un business sănătos în offline are şanse şi în online. Dacă însă bazele nu sunt solide, în opinia mea şocul va fi dur.

În loc de concluzie

Nu m-aş grăbi să spun decât că evoluţia celor care susţin o parte importantă din economia naţională depinde din păcate de prea mulţi factori. Pandemia de Covid-19 a determinat mutarea multor procese de lucru şi a unei părţi consistente din activitatea IMM-urilor în mediul digital. În opinia mea, coordonarea unui IMM în România va semăna în următoarea perioadă cu şofatul într-un Bucureşti aglomerat – apeşi alternativ frâna şi acceleraţia către transformare şi te orientezi în „oglinzile” din piaţă pentru a nu pierde timp şi bani.