ZF Bankers 2022, cel mai important eveniment dedicat industriei bancare – la ediţia din acest an sunt aşteptaţi 34 de bankeri şi 14 consultanţi, analişti, avocaţi – va avea loc luni şi marţi, iar miercuri, pentru prima dată, vom avea o zi rezervată industriei de asigurări.

Situaţia este extrem de tensionată în lume, ceea ce are efecte directe asupra noastră, asupra economiei, businessului şi pieţei bancare.

Toată lumea vrea să ştie când va scădea inflaţia, ce se întâmplă cu dobânzile la lei – cât vor ajunge la depozite dar şi la credite, cât de stabil este cursul valutar – teama tuturor este că e mult prea stabil pentru vremurile actuale, cum va evolua creditarea în noul context de creştere a riscului, ce se întâmplă cu programele de garanţii ale statului, în a căror lipsă băncile nu prea ar mai acorda finanţări, ce bănci vor mai ieşi la vânzare şi cine le va mai cumpăra, câte sucursale vor mai rămâne în format fizic după procesul de digitalizare a operaţiunilor bancare, ce se întâmplă cu creditarea de pe piaţa imobiliară, ce sectoare economice vor merge şi vor fi finanţate de către bănci şi nu în ultimul rând cât de stabil este sistemul financiar. Asta ca să nu ne trezim ca în 2008, când a fost nevoie de împrumuturi de la FMI de 20 de miliarde de euro pentru a stabiliza piaţa financiară.

Vor fi multe întrebări, dar să vedem câte răspunsuri vom primi, pentru că nimeni nu ştie cum vor evolua lucrurile.

România nu este izolată ci este parte a unei lumi globale, aşa că ce se întâmplă pe pieţele occidentale are un impact direct pe piaţa românească.

Marile economii se confruntă cu cea mai mare inflaţie din ultimii 40 de ani, cu perspectiva celei mai mari crize de aprovizionare cu gaze şi energie din ultimii 50 de ani, cu începutul unor proteste care nu se ştie cum vor evolua, pe fondul scăderii puterii de cumpărare, cu tensiuni geopolitice fără precedent, şi mai ales cu războiul din Ucraina, care a destabilizat în primul rând Europa şi conceptul de globalizare care a permis lumii occidentale să câştige teren şi să aibă o viaţă bună în ultimii 40 de ani.

Întrerupere livrărilor de gaze către Europa de către Rusia determină ţările occidentale – Franţa, Germania - să-şi naţionalizeze companiile din energie, care nu fac faţă pierderilor imense ca urmare a plafonării preţurilor dictate de către guverne. EDF Franţa, cel mai mare operator de centrale nucleare din lume, vrea să fie preluat de către guvern, pentru a face faţă situaţiei actuale. Uniper din Germania nu are altă şansă decât să fie preluat de către guvernul de la Berlin.

Căderea lui Boris Johnson din fruntea guvernului de la Londra – acesta era cel mai mare susţinător al Ucrainei – riscă să fie începutul unei crize politice fără precedent în toată Europa Occidentală.

Toate ţările europene încep să facă planuri de raţionalizare a consumului de gaze şi energie, având în vedere că nu prea există surse alternative la gazul din Rusia, iar Putin se pregăteşte să arate în iarnă că lumea nu se poate încălzi fără Rusia.

Deja se fac planuri de urgenţă privind ordinea celor care vor primi sau nu gaze. Se discută şi varianta în care companiile şi populaţia să primească bani dacă nu vor consuma gaze.

În ultimele decenii puterea sindicatelor a scăzut peste tot în lumea occidentală din cauza globalizării, imigraţiei, tehnologiei şi puterii marilor companii, în special a celor venite din America.  

Această situaţie s-ar putea schimba – marile economii încep să se pregătească de proteste din cauza prăbuşirii puterii de cumpărare (salariile nu cresc încât să acopere inflaţia), ceea ce ar putea aduce la putere lideri populişti şi naţionalişti.

Noile generaţii nu s-au confruntat până acum cu crize majore, iar situaţia actuală îi poate scoate în stradă, mai ales că până acum au protestat pe reţelele sociale.

Explozia inflaţiei determină băncile centrale să majoreze dobânzile, dar acest lucru înseamnă că economiile vor intra în recesiune, iar instrumentele de salvare din această situaţie s-au epuizat complet.

Ordinea socială, economică şi politică poate fi aruncată în aer dacă războiul din Ucraina se extinde.

La Bucureşti guvernul trăieşte din creşterea economică din T1, în timp ce Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, încearcă să liniştească piaţa, care devine tot mai tensionată din cauza creşterii dobânzilor: cei care au bani în depozite vor dobânzi mai mari pentru că cele actuale nu acoperă deloc inflaţia, dar aceste dobânzi mai mari înseamnă şi credite cu o dobândă mai mare, ceea ce afectează companiile, debitorii şi economia.

Inevitabil vom avea o scădere economică, dar întrebarea este dacă vom putea evita recesiunea şi chiar stagflaţia – inflaţie mare şi creştere economică zero.

Preşedintele Klaus Iohannis spune că nu va susţine măsuri de austeritate sau taxe noi, cum a fost în criza anterioară, ceea ce a afectat economia, dar întrebarea este cum va reuşi guvernul să ţină bugetul în echilibru, care se finanţează din ce în ce mai greu şi la dobânzi din ce în ce mai mari.

În 2008, în noiembrie, la Gala de 10 ani a Ziarului Financiar, Mugur Isărescu încerca să spună într-un limbaj diplomatic că suntem într-o criză - în timp ce guvernul Tăriceanu împărţea bani în dreapta şi-n stânga - şi spera că vom avea o aterizare lină.

Din păcate economia s-a prăbuşit la aterizare, iar criza a ţinut până în 2012 şi cu toţii am plătit prin tăierea salariilor, pierderea locurilor de muncă, ceea ce i-a determinat pe mulţi să plece la muncă în Europa, punând România în situaţia de a avea una dintre cele mai mari pierderi demografice din lume.

În contextul tensionat în care operăm în acest moment, întrebarea este: Cum vom ateriza de data asta?

Până vom găsi răspunsul la această întrebare pe pielea noastră, trebuie să remarcăm imaginaţia de care a dat dovadă un club din Mamaia de a duce şampania la masă cu excavatorul, în aplauzele clienţilor. Până acum se aducea şampania cu roaba.

În final, pentru a vedea cum stăm şi încotro se duce economia şi businessul în noile condiţii adverse de piaţă, puteţi urmări ZF Bankers 2022 pe zf.ro şi pagina de Facebook a ZF.