"România caută o piaţă, în timp ce gazele româneşti sunt interesante pentru noi ca mijloc de diversificare a furnizorilor", a spus Prokopiv.

El a arătat că este probabil ca România să aibă disponibilă în 2016 o cantitate de gaze de până la 2 miliarde de metri cubi, pentru exporturi.

Ucraina, care obişnuia să îşi asigure aproape tot necesarul de gaze cu livrări din Rusia, a început să cumpere gaze şi din Uniunea Europeană, în încercarea de a reduce facturile şi dependenţa energetică faţă de Moscova.

În prezent, Ucraina cumpără 50% din gazele importate din Slovacia, Polonia şi Ungaria, iar restul din Rusia, potrivit datelor Ukrtransgaz.

În luna aprilie, Ucraina a încheiat un acord interimar pentru achiziţia de gaze din Rusia în următoarele trei luni. Potrivit acordului, Ucraina va cumpăra gaze în perioada aprilie-iunie la un preţ de 248 de dolari pentru o mie de metri cubi, sub preţul de 329 de dolari prevăzut în acordul pentru iarna trecută.

România exportă deja gaze în Republica Modova, prin conducta Iaşi-Ungheni, inaugurată în luna august a anului trecut şi care a fost construită cu scopul reducerii dependenţei Republicii Moldova faţă de livrăriile de gaze ruseşti. Investiţia în acest tronson de conductă a fost de 26 milioane de euro, din care 7 milioane de euro au fost atrase din fonduri europene. Transgaz poate asigura un debit maxim de 60.000 metri cubi de gaz pe oră, însă condiţiile tehnice şi configuraţia sistemului naţional de transport gaze din Republica Moldova limitează livrările la cel mult 10.000 de metri cubi pe oră.

Pentru extinderea capacităţii de transport la 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an (171.000 metri cubi pe oră) ar fi nevoie de 110 milioane de euro. Creşterea capacităţii la 2,2 miliarde metri cubi pe an (250.000 metri cubi pe oră) ar presupune o investiţie de 150 milioane de euro, potrivit estimărilor oficiale.