Dacă Franţa vrea să conducă Europa către o nouă eră a autonomiei militare, de ce contribuţia sa la efortul de război din Ucraina este atât de mică?

Aceasta este întrebarea incomodă pusă de unii dintre cei mai importanţi gânditori strategici din „Hexagon”. Analiştii îl presează pe preşedintele Emmanuel Macron să ia o decizie urgentă cu privire la mai multe aspecte ce ţin de Kiev.

Analiza recent efectuată pe teren în Polonia şi Ucraina arată că ponderea Franţei în livrările străine de arme este mai mică de 2%, mult în urma Statelor Unite care au cumulat 49%, dar şi în urma Poloniei (22%) şi Germaniei (9%).

„M-am îngrijorat de fiabilitatea statisticilor care au arătat că Franţa era jos pe lista ţărilor contributive. Din păcate, cifrele mi-au dezvăluit temerile. Franţa este foarte jos pe listă: abia pe poziţia a noua", a declarat François Heisbourg, care este probabil cel mai influent analist al apărării din Franţa.

oficialii apărării spun că adevărata măsură a ajutorului militar este calitatea, nu cantitatea. Unele ţări furnizează mase de echipamente învechite. Franţa a oferit 18 unităţi de artilerie autopropulsate Caesar, fiind apreciate de-a lungul liniei frontului ucrainean.

„Obiectivul Franţei de autonomie strategică pentru Europa se concentrează în primul rând pe construirea industriilor noastre de apărare prin achiziţii comune. Dar dacă doriţi achiziţii comune, trebuie să demonstraţi altor ţări că aveţi aceeaşi viziune despre securitatea noastră comună. Pentru a face obiectivul nostru de cooperare europeană viabil, trebuie să arătăm ţărilor din estul Europei că un parteneriat cu Franţa şi cumpărarea ideii de autonomie strategică nu reprezintă un risc strategic”, a declarat un oficial francez.