Mai mulţi parlamentari au elaborat un proiect de lege privind înfiinţarea unui fond special pentru jurnalismul de investigaţie, care prevede ca persoanele care aduc la cunoştiinţa publică, prin utilizarea oricărui mediu de informare (publicaţii, online, radio, televiziune) sau prin plângeri adresate direct organelor de cercetare penală, orice act de corupţie, abuz în serviciu, delapidare, primire de foloase necuvenite, evaziune fiscală sau alte fapte ilegale care prejudiciază bugetul de stat cu o sumă mai mare sau egală cu 100.000 lei să primească din acest fond echivalentul a 2% din valoarea prejudiciului recuperat în baza unei sentinţe definitive şi irevocabile a instanţelor de judecată.

Unul dintre iniţiatorii proiectului, deputatul PPDD Tudor Ciuhodaru, a anunţat, luni, printr-un comunicat, că Guvernul a dat un aviz nefavorabil acestui proiect.

"În timp ce premierul clamează pe reţele de socializare libertatea presei, guvernul respinge proiectul de lege ce susţine jurnalismul de investigaţie (...) Adevărata «susţinere» faţă de libertatea presei s-a văzut în urmă cu câteva zile în şedinţa de guvern. Guvernul «iubitor» de presă a şters pe jos cu jurnalismul de investigaţie dând aviz negativ proiectului de lege ce are drept obiective combaterea corupţiei prin sprijinirea oricărui demers făcut de jurnalişti în demascarea practicilor ce afectează bugetul statului", se spune în comunicat.

Deputatul a arătat că acest proiect de lege nu presupune cheltuieli bugetare şi nici crearea de instituţii speciale.

În avizul negativ, unul dintre argumentele pentru care Guvernul a decis să respingă acest proiect este însă "diminuarea veniturilor bugetare", cu solicitarea ca actul normativ să fie însoţit de "propuneri de măsuri de compensare" a impactului financiar respectiv, în condiţiile în care suma de 2% ar fi plătită din veniturile obţinute suplimentar de stat tocmai cu ajutorul persoanelor beneficiare.

"Având în vedere că, prin crearea Fondului Special pentru Jumalismul de Investigaţie, prin relocarea unui procent de 2% din prejudiciul recuperat la bugetul de stat în urma unei sentinţe definitive şi irevocabile a instanţelor de judecată pentru dezvăluirea actelor de corupţie, conduce la reducerea veniturilor bugetului de stat, este necesar, potrivit Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, ca în cazurile în care se fac propuneri de acte normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare să se elaboreze fişa financiară care trebuie să îndeplinească cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) să aibă avizul Ministerului Finanţelor şi al Consiliului Fiscal, conform căruia impactul financiar a fost luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare şi nu afectează ţintele bugetare anuale şi pe termen mediu; b) să fie însoţită de propuneri de măsuri de compensare a impactului financiar respectiv, prin majorarea altor venituri bugetare", este argumentul Guvernului.

Executivul mai arată că iniţiativa legislativă excedează cerinţelor privind regimul fondurilor speciale, pentru care proiectele sunt elaborate de către Ministerul Finanţelor pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite şi că veniturile bugetare (în cazul de faţă, cota parte de 2% din prejudiciile recuperate la bugetul de stat) nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor care au stabilite destinaţii distincte.

Guvernul arată totodată că legislaţia interzice elaborarea de acte normative prin care este creat cadrul legal pentru constituirea de venituri care pot fi utilizate în sistem extrabugetar.

Pe baza tuturor acestor argumente, Guvernul a decis să nu susţină proiectul de lege pentru recompensarea persoanelor care ajută statul să recupereze venituri la buget din acte de corupţie, evaziune fiscală, abuz în serviciu, delapidare.