♦ „Interesul investitorilor este în continuare ridicat pentru România“, spun reprezentanţii investitorilor străini. 

Capitalul social al companiilor cu participare străină a ajuns 49,5 mld. euro la finalul lui 2021, cu 100 mil. euro mai puţin faţă de sfârşitul lui 2020, arată o analiză făcută de ZF pe baza datelor de la  Registrul Comerţului.

Este pentru prima dată din 1991 încoace când la finalul unui an soldul de capital nou intrat în economie se află în teritoriu negativ, iar acest rezultat vine după o perioadă în care acelaşi indicator s-a zdruncinat serios.

Mai simplu spus, în ultimii zece ani (2012-2021) valoarea totală a capitalului social străin subscris este cu 9 miliarde de euro mai redusă faţă de zece ani anteriori (2002-2012), o perioadă care a inclus aderarea la NATO, integrarea în UE, dar şi criza financiară din 2008-2009.

„Creşterea de capitaluri străine sub­scri­se a atins un platou începând cu anul 2015, anul în care aproape orice multi­na­ţio­nală care a dorit să demareze în Ro­mânia un greenfield (cum am spune noi, «de la fi­rul ierbii» sau «de la zero») o fă­cuse deja în precedenţii 15 ani, într-un crescendo neîn­tre­rupt“, a expli­cat pentru ZF Ramona Jurubiţă, coun­try managing partner al KPMG şi vicepreşedinte al Con­siliului In­vestitorilor Străini.

„Practic, începând cu 2015 asistăm la o maturizare a economiei româneşti, în care avem de a face cu expansiunea afacerilor existente prin reinvestirea profitului realizat în România, împrumuturi intra-grup şi împrumuturi directe din sistemul bancar“, a mai spus Ramona Jurubiţă.

Astfel, spune Ramona Jurubiţă, România nu a încetat să aibă investiţii de capital străin şi nici nu s-a reversat trendul, încât sa avem scăderi nete, doar că au luat alte forme, care nu sunt specific economiilor emergente, ci celor dezvoltate. 

„Este o altă confirmare, indirectă, a faptului că România a intrat în clubul ţărilor dezvoltate. Acest stadiu de dezvoltare schimbă structura de finanţare a firmelor străine din subscrieri directe de capital înspre reinvestirea profitului şi utilizarea capitalului împrumutat, lucru devenit posibil numai când afacerile derulate de firmele străine în Romania au istoricul şi credibilitatea necesare“.

Ce înseamnă  „creşterea negativă din 2021“?

Rapoartele privind capitalul social realizate de Registrul Comerţului sunt diferite de cele privind investiţiile străine directe (ISD) ale BNR.

„Investiţia străină de capital în România(Is) este egală cu valoarea capitalului străin subscris la înmatriculare, plus subscrieri prin menţiuni de majorare a capitalului străin, plus/minus capitalul social cesionat de/către asociaţi/acţionari rezidenţi, minus capitalul social subscris la firmele radiate din registrul comerţului“, arată datele de la Registrul Comerţului care analizează statistica societăţilor cu participare străină la capital.

Practic majorările de capital şi înfiinţările de companii noi cu capital străin din 2021 au fost insuficiente pentru a acoperi radierile şi reducerile de capital operate de alţi investitori străini.

„Pentru 2021 cred că această „creştere negativă“ reflectă inerţial problema anului 2020, care este una globală, nu neapărat locală. Subcrierea negativă reflectă de multe ori, decizii luate cu un an înainte, în timpul şi la final de 2020, anul pandemiei, an în care s-au decis distribuţii de dividende către firmele holding, din prudenţă, şi s-au luat puţine decizii de investiţii noi, din motive lesne de înţeles“, adaugă Ramona Jurubiţă.

Printre motivele radierii de companii străine se află falimentele, dizolvările, însă şi fuziuni locale sau transfrontaliere, aşa cum arată datele solicitate de ZF de la Registrul Comerţului în încercarea de a explica prăbuşirea capitalului străin din 2021. Un exemplu ar fi A&D Pharma Holdings, cu acţionar în Olanda, companie radiată în aprilie 2021 ca urmare a unei fuziuni transfrontaliere. La data radierii, firma avea un capital social subscris de 1,1 mld. lei.

Şi grupul American Chevron a dizolvat şi radiat în 2021 firma Chevron Romania Holdings BV, cu un capital de 900 mil. lei la data radierii, în timp ce grupul energetic CEZ din Cehia a redus la începutul lui 2021 capitalul mai multor firme deţinute în România. CEZ a vândut operaţiunile locale către compania Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA), unul dintre cei mai mari manageri de active alternative din lume, deţinut de grupul australian Macquarie.

„Este adevărat că în ultimii cinci ani au scăzut în general şi fluxurile nete de ISD (indicator analizat de BNR – n. red) raportat la PIB-ul României. Acest lucru trebuie corelat cu faptul că populaţia rezidentă în România aptă de muncă scade constant şi, în acelaşi timp, importăm lucrători non-UE pentru a susţine diferenţa de necesar, deficitul crescând în ritm exponenţial, încât s-a ajuns ca pentru 2022 contingentul de lucrători străini care va fi admis să poată ajunge la 100 de mii. Deci avem această constrângere care creează un potenţial obstacol pentru investitorii străini în România, şi anume lipsa capitalului uman“, a concluzionat Ramona Jurubiţă.

În România erau la finalul anului trecut aproape 237.000 de companii cu capital străin, cu 5.800 mai multe faţă de 2020, iar primii trei investitori străini sunt Olanda, Austria şi Germania.