Veniturile bugetului con­solidat, cresc pe toată linia: cresc veniturile din TVA, din impozitarea muncii, din accize, cresc veniturile din asigurările de pensii. Dar nu cresc suficient astfel încât să pună stavilă deficitului bugetului consolidat, care se adânceşte. 5,5% din PIB va fi deficitul guvernamental în acest an, anticipează guvernul, în vreme ce asociaţia analiştilor financiari din România îl anticipează la 5,8% din PIB. 

♦ Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 3,55% din PIB-ul estimat ♦ Singura pată de coloare din acest tablou gri sunt investiţiile: investiţiile din fondurile UE şi de la buget au cumulat, la nouă luni, 57,7 mld. lei (11,5 mld. euro).

Veniturile bugetului con­solidat, cresc pe toată linia: cresc veniturile din TVA, din impozitarea muncii, din accize, cresc veniturile din asigurările de pensii. Dar nu cresc suficient astfel încât să pună stavilă deficitului bugetului consolidat, care se adânceşte. 5,5% din PIB va fi deficitul guvernamental în acest an, anticipează guvernul, în vreme ce asociaţia analiştilor financiari din România îl anticipează la 5,8% din PIB. Legea bugetului votată de Parlament prevedea un deficit de 4,4% din PIB în 2023, dar undeva, nimeni nu ştie cu precizie unde, lucrurile au scăpat de sub control. Doar în luna septembrie deficitul a crescut cu 14,4 mld. lei (2,8 mld. euro), adică aproape 1% din PIB şi a ajuns la un sold de 56,4 mld. lei la nouă luni din an. Şi, aşa stând lucrurile, şi datoria publică creşte exponenţial. Din ianuarie până în august, datoria publică a crescut cu 70 de miliarde de lei - 14 miliarde de euro euro, până la 150 de miliarde de euro. În aceeaşi vreme previziunile de creştere economică scad până la 2-2,2%.

Potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe, veniturile totale au fost, în primele nouă luni din an, de 368 miliarde lei, în creştere cu 11% (an/an). Cheltuielile bugetare au fost de 424,5 mld. lei, cu 13,7% peste perioada similară a anului precedent.

Din totalul veniturilor, încasările din impozitul pe salarii şi venit au fost, potrivit sursei citate, de 29,9 mld. lei (plus 21,4% an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au făcut un salt de 10,6%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (plus 15,3%).

Contribuţiile de asigurări au fost de 116,7 mld lei, în creştere cu 12,8% (an/an). Din impozitul pe profit bugetul a primit 20,4 mld lei (plus 11,4%, an/an)

Încasările nete din TVA au înregistrat 75,1 mld lei, în creştere cu 8,8% (an/an). Veniturile din accize au fost 27,3 mld lei - o creştere de 3,2% (an/an).

Sumele rambursate de Uniunea Euro­peană în contul plăţilor efectuate  au totalizat 32,6 mld lei, în creştere cu 22,2% (an/an).

La cheltuieli, cheltuielile de personal au fost 96,7 mld. lei (plus 10,8%).

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital (investiţii din buget) şi bani de la UE, au fost de 57,7 mld. lei, în creştere cu 40,2%, an/an. Suma este împărţită aşa: 63% bani UE (34,2 mld. lei) şi restul banii bugetului (23,5 mld. lei).

Cheltuielile cu asistenţa socială (pensii şi ajutoare) au fost de 145 mld. lei, în creştere cu 9,9%, an/an.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 54 mld. lei, în creştere cu 9,4%, bani care s-au dus într-o proporţie semnificativă la bugetele locale şi la asigurările de sănătate, spun Finanţele.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 23,5 mld. lei, în creştere cu 12,5% şi, desigur, statul împrumutându-se puternic şi la dobânzi mari plăteşte mai mult.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 14,2 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (5,6 mld. lei) care reprezintă 39,5% din total subvenţii.