Ludovic Orban a declarat că trebuie luate măsuri "de substanţă" pentru a creşte calitatea educaţiei, nu măsuri "cosmetice", întrebat despre rezultatele testului PISA. Premierul a precizat că proiectul preşedintelui Iohannis, "România Educată",stă la baza acţiunii guvernamentale în educaţie.

"Este clar că este necesară creşterea calităţii educaţiei în România care să fie realizată nu prin măsuri cosmetice, ci prin măsuri de substanţă. Aici ştiţi foarte bine că preşedintele României împreună cu aproape toţi actorii din domeniul educaţiei, din zona mediului de afaceri, au adoptat un document extrem de important care stă la baza acţiunii guvernamentale în reforma educaţiei, este vorba de «Românai Educată», care practic pune bazele acţiunii noastre de a creşte semnificativ calitatea educaţiei în România", a declarat, marţi, Ludovic Orban.

Cioloş, despre rezultatele la testele PISA: Seninătatea ministrului Educaţiei ne dă fiori

Dacian Cioloş a declarat, marţi că rezultatele testelor PISA sunt dezamăgitoare pentru sistemul românesc, însă afirmaţiile ministrului Educaţiei Monica Anisie denotă o „seninătate care ne dă fiori”. ”Niciodată nu punem degetul pe rană, nu ne ducem la originea dezastrului”, a mai spus el.

„Seninătatea doamnei ministru ne dă fiori. Sistemul de educaţie din România nu e în stare să formeze tineri capabili să se descurce în situaţii concrete de viaţă, dar ministrul Educaţiei ne spune să stăm liniştiţi, pentru că elevii ştiu. În fapt, este o tragedie: elevii români învaţă după un curriculum care nu are legătură cu viaţa reală. Dincolo de resurse, de finanţarea învăţământului, de baza materială precară, de numărul de copii dintr-o clasă, rezultatele de la Testele PISA ţin de modul în care profesorii reuşesc să-i facă pe elevi să creadă că sunt capabili să rezolve probleme din viaţa reală”, a scris Dacian Cioloş, pe Facebook, despre reacţia minsitrului Educaţiei, Monica Anisie, faţă de rezultatele testelor PISA.

Cioloş consideră că rezultatele la testele PISA din 2018 sunt dezamăgitoare.

„Aproape 50% dintre ei nu sunt capabili să îşi folosească cunoştinţele învăţate la şcoală în viaţa de zi cu zi. De exemplu, elevii au fost puşi să compare distanţa totală pe două rute alternative sau să convertească preţurile într-o monedă diferită. La asemenea teste, România are, în 2018, rezultate chiar mai slabe decât în 2012 sau în 2015. Comentând situaţia, ministrul Educaţiei, Monica Anisie, ne spune că nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm. Că evaluarea de la Testele PISA nu pune accent pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă”, a motivat liderul PLUS.

Liderul PLUS a mai afirmat că situaţia slabă a sistemului educaţional este ignorată, deşi e cunoscută, şi „niciodată nu punem degetul pe rană”.

„Programa şcolară din România este depăşită, manualele arată, cele mai multe dintre ele, mai rau decât cele din perioada comunistă. Copiii se plictisesc la ore pentru că materiile le sunt predate ca acum 30 de ani. Ne facem că nu ştim toate acestea şi vorbim despre reforme pe hârtie, despre educaţie subfinanţată, despre profesori prost plătiţi. Dar niciodată nu punem degetul pe rană. Nu ne ducem la originea dezastrului. Cauzele sunt multe, însă, înainte de toate, trebuie să schimbăm filosofia de funcţionare a sistemului. Trebuie să înţelegem că, dincolo de experimentele pe care le face un ministru sau altul, de promisiunile neonorate ale unui partid sau ale altuia, important este ce produce sistemul românesc de educaţie”, a mai zis acesta.

Dacian Cioloş consideră că o reformă a învăţământului este o prioritate pentru orice Guvern.

„Nu mai putem continua cu o abordare fals competitivă în urma căreia tinerii ies din şcoală incapabili să-şi asume proactiv un loc şi un rost în societate. Cei mai mulţi dintre antreprenorii cu care am stat de vorbă în ultima vreme ne spun că trebuie să-i califice pe tineri la locul de muncă, indiferent că este vorba despre absolvenţi de şcoală generală, de liceu sau de facultate. Da, avem nevoie de un pact adevărat pe educaţie. Reforma învăţământului din România este o urgenţă. Trebuie să fie prioritatea zero a oricărui guvern responsabil, căruia îi pasă de soarta acestei ţări. Iar reforma trebuie făcută împreună cu cei mai buni specialişti pe care România îi are. Din ţară şi din diaspora.

59% dintre elevii români pot înţelege un text de mărime medie şi doar 1% au rezultate foarte bune la citire sau la ştiinţe. Aproape la fel arată procentele la matematică, dar aici 3% fac performanţă, potrivit raportului PISA, care clasează România aproape de Emiratele Arabe, Bulgaria sau Moldova.

Consiliul Naţional al Elevilor: Sistemul educaţional actual nu corespunde nevoilor actualei generaţii

Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) solicită să fie luate măsuri urgente în Educaţie, care să ducă la scăderea ratei analfabetismului funcţional, după publicarea raportului PISA. Elevii spun că sistemul nu corespunde nevoilor şi intereselor actualei generaţii de elevi.

Consiliul Naţional al Elevilor solicită urgentarea unui plan de măsuri complex, în domeniul Educaţiei, care să aibă ca efect scăderea ratei analfabetismului funcţional, după publicarea Raportului PISA 2018.

„Procentul de analfabetism funcţional este de 44%, în medie, în creştere faţă de 2015. Acest aspect îngrijorător ne îndeamnă să tragem un semnal de alarmă cu privire la calitatea educaţiei din România şi, de asemenea, să solicităm factorilor decizionali din sectorul educaţional să îşi aplece atenţia către formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice. Suntem de părere că această formare ar trebui realizată în conformitate cu metodele inovative de predare, astfel încât acestea să corespundă nevoilor şi intereselor actualei generaţii de elevi. De asemenea, cadrele didactice ar trebui să fie instruite pentru a sesiza încă din clasele primare pre-rechizitele analfabetismului funcţional, iar în vederea garantării echităţii, este necesară implementarea unor programe de ţară pentru a recupera decalajele întâlnite între şcolile din mediul urban şi cele din mediul rural”, se arată într-un comunciat transmis, marţi, de CNE.

Pentru soluţionarea acestor probleme, elevii cred că factorii decizionali trebuie să prioritizeze revizuirea planurilor-cadru, prin operaţionalizarea grupurilor de lucru aferente, din care face parte şi structura de reprezentare a elevilor la nivel naţional.

„Considerăm că pentru a eficientiza dobândirea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor necesare unui elev la finalitatea învăţământului secundar este nevoie de o prioritizare a etapelor dezvoltării curriculumului, după cum urmează: identificarea subiectelor a căror abordare va genera deprinderea calitativă a unui număr maxim de elemente din profilul de formare a absolventului, integrarea acestor componente în discipline specifice, stabilirea unei programe care să satisfacă obiectivul propus şi, ulterior, în funcţie de volumul şi complexitatea noilor materii, creionarea planurilor cadru. Mai mult decât atât, unul dintre principiile de generare a planurilor cadru, principiul racordării la social, presupune ca planul de învăţământ să fie astfel conceput încât să favorizeze diverse ieşiri din sistem”, se arată în comunicat.

Elevii cred că variantele propuse nu reuşesc să diferenţieze aşteptările din partea unui absolvent al ciclului inferior al învăţământului liceal cu unul al ciclului superior al aceluiaşi tip de învăţământ, iar ei vor să pună în lumină faptul că elevul ar trebui, până la finalul clasei a X-a, să fundamenteze competenţele referitoare la viaţa civică şi socială, ca mai apoi să se poată orienta pentru a-şi alege o carieră.

„Susţinem trandisciplinaritatea şi considerăm că aceasta ar trebui valorificată în sistemul de învăţământ preuniversitar, în vederea garantării unui spectru mai larg de informaţie din mai multe domenii cheie, care să pregăteasă elevul atât pentru evaluările standardizate, cât şi pentru a deveni un cetăţean activ, implicat în viaţa comunitară. De asemenea, în vederea obţinerii unui sistem educaţional calitativ, centrat pe nevoile beneficiarului său direct, elevii din România îşi doresc ca, în cadrul procesului instructiv-educativ, teoria să fie îmbinată cu practica, astfel încât bagajul informaţional să fie livrat într-un mod cât mai interactiv, prietenos şi accesibil. Nu în ultimul rând, dorim să reiterăm importanţa serviciilor de consiliere şi orientare în carieră: elevii trebuie să fie permanent motivaţi să înveţe, să deprindă abilităţi absolut necesare pentru dezvoltarea lor, atât pe plan personal, cât şi pe plan profesional. Este o certitudine faptul că stilurile de învăţare nu sunt uniforme, fiind pliate pe specificul fiecărui beneficiar direct al sistemului educaţional, de aceea transmitem decidenţilor faptul că elevii trebuie încurajaţi să îşi poată identifica, prin mecanisme clare, stilul de învăţare optim pentru aceştia”, mai arată elevii.

De altfel, Antonia-Laura Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, a spus că rezultatele din raportul PISA trebuie să reprezinte un „motiv de îngrijorare” pentru toţi factorii implicaţi.

„Rezultatele care au fost făcute publice astăzi, la testările PISA, trebuie să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru fiecare dintre noi, indiferent la ce nivel suntem implicaţi în elaborarea şi/sau monitorizarea politicilor educaţionale. Sistemul acesta educaţional, mult prea inert pentru o societate atât de dinamică, nu corespunde nevoilor şi intereselor actualei generaţii de elevi, iar pentru a soluţiona aceste probleme stringente, este necesar ca mai întâi să le identificăm. În fiecare comunitate şcolară. Nu consider că, la momentul actual, trebuie să ne mulţumim cu comoditatea unei soluţii universale, soluţiile, în sistemul educaţional, trebuie pliate pe fiecare comunitate şcolară în parte, pe fiecare elev în parte”, a declarat Pup.