Armenia solicită sprijin militar Rusiei în conflictul izbuncit la graniţă cu Azerbaidjan, după ce luptele au făcut zeci de victime. Prinsă deja într-un război pe teritorul Europei, Rusia încearcă să stabilească un acord de încetare a focului între cele două ţări, scrie TheMoscowTimes.

După schimburile de focuri în zona regiunii disuptate Nagorno-Karabah, cei doi rivali istorici s-au acuzat reciproc pentru începerea luptelor. Potrivit premierului armean Nikol Pashinyan, conflictul a izbucnit în miezul nopţii şi s-a soldat cu cel puţin 49 de morţi.

Administraţia de la Erevan a acuzat Azerbaidjanul că „încearcă să avanseze” în interiorul teritoriului armean şi a declarat că asistenţa militară din partea Moscovei a fost solicitată.

„Ne aşteptăm ca în urma medierii ruseşti acordul de încetare a focului să fie respectat în totalitate”, au declarat reprezenanţii Ministerului de Externe din Armenia.

Suren Papikyan, ministrul armean al Apărării, şi omologul său rus Serghei Shoigu au comunicat la telefon şi au convenit asupra unor „măsuri comune pentru stabilizarea situaţiei”, potrivit Ministerului Apărării de la Everan.

Consiliul de securitate al Armeniei, condus de prim-ministrul şi preşedintele republicii din Caucaz, s-a reunit pentru a invoca un tratat de asistenţă şi cooperare reciprocă cu Rusia, care prevede o apărare comună şi asistenţă militară în caz de agresiune împotriva semnatarilor.

Armenia susţine că în cazul acestei probleme se va adresa Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (un asamblu de şase foste republici sovietice – n.r. ), dar şi Consilului de Securitate al ONU, pentru a gestiona criza.

Consiliul permanent al OTSC a organizat recent o reuniune de urgenţă pentru a discuta despre problema de la graniţă.

Pe fondul violenţelor, ministrul armean al Apărării s-a adresat atât lui Vladimir Putin cât şi altor şefi de stat şi oficiali de rang înalt printre care se numără Emanuel Macron şi Antony Blinken.

Episodul de la graniţa celor două ţări este cel mai recent dintr-o serie de schimburi de focuri care au început după sfârşitul războiului dintre Armenia şi Azerbaidjan din 2020. La baza violenţelor se află regiunea disputată Nagrono-Karabah.

Oficialii armeni susţin că violenţele au început pe fondul războiului dintre Rusia şi Ucraina, dar şi din cauza presei azere care încearcă să pună într-o lumină proastă cele 2.000 de trupe de menţinere a păcii staţionate în regiunea disputată.

Războiul din Ucraina a alimentat zvonurile potrivit cărora Rusia cheamă înapoi o parte din forţele de menţinere a păcii pentru a le folosi în propriul război. Mai mult, invazia Ucrainei a contribuit la escaladarea tensiunilor din Nagorno-Karabah, acolo unde acordurile de încetare a focului sunt des încălcate.

Războiul izbucnit între cele două state în 2020 s-a soldat cu 6.500 de victime şi cu o încetare a focului mediată de Rusia.

În cadrul acordului, Armenia a cedat teritorii pe care le controla de decenii, iar Moscova a trimis un contingent format din 2.000 de trupe de menţinere a păcii pentru supravegherea firavului armistiţiu.

Şefii de stat ale celor două naţiuni au discutat problema în mai la Bruxelles şi au convenit să „avanseze discuţiile” privind un viitor tratat de pace.