Acordul comercial post-Brexit, încheiat cu doar câteva zile înainte de expirarea perioadei de tranziţie, de Uniunea Europeană (UE) cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, stabileşte modul în care se vor derula relaţiile economice viitoare dintre cele două părţi. Acordul se aplică cu titlu provizoriu începând cu 1 ianuarie 2021 şi prevede eliminarea completă a taxelor vamale, dar numai pentru produsele care respectă regulile de origine preferenţială.

Originea preferenţială este conferită mărfurilor importate dintr-o ţară atunci când sunt obţinute integral sau sunt prelucrate substanţial în acea ţară, parte a unui acord de comerţ preferenţial. Astfel, produsele pot beneficia de taxe reduse sau zero la import.

Care sunt cele mai importante aspecte de care trebuie să ţină cont comercianţii vizaţi?

Aşadar, începând din acest an, companiile implicate în astfel de operaţiuni trebuie, în primul rând, să verifice care sunt taxele vamale standard aplicate de UE şi Regatul Unit pentru produsele pe care le comercializează. O bună parte din statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului aplică tarife vamale relativ mici. Din acest considerent, este posibil ca produsele respective să beneficieze deja de taxe vamale standard zero la importul în UE sau Regatul Unit. În acest caz, bunurile expediate între UE şi Regatul Unit sunt deja scutite de plata taxelor de import, iar compania nu va trebui să îndeplinească formalităţile privind originea preferenţială (aplicabile la importurile UE din state terţe, pentru ca taxele vamale să fie zero) cuprinse în acord. Cu toate acestea, companiile vor fi obligate să efectueze formalităţile de import şi /sau export atunci când livrează bunurile din UE în Regatul Unit sau invers.

În cazul în care există taxe vamale, companiile implicate trebuie să stabilească posibila origine preferenţială a mărfurilor, pe baza regulilor de origine incluse în acord, pentru a solicita cu succes taxe vamale zero pentru un produs importat din UE sau Regatul Unit. În acest scop, este necesar să se demonstreze că produsul implicat provine din UE sau Regatul Unit din perspectiva originii preferenţiale. Este important de menţionat că solicitarea unui tratament tarifar preferenţial este o decizie comercială care nu trebuie luată imediat. Dacă lanţul de aprovizionare a companiei nu este încă pregătit să îndeplinească toate cerinţele impuse de aceste reguli, mărfurile pot fi importate în UE sau Regatul Unit cu taxe vamale nepreferenţiale/standard cu posibilitatea de a solicita cota preferenţială (zero) în termen de trei ani de la momentul importului.

În acest demers comercial, companiile interesate trebuie să urmeze câţiva paşi. Primul constă în analizarea codurilor de clasificare tarifară vamală pentru produsele pe care urmează să le importe/exporte şi verificarea regulilor de origine preferenţială. Cei care comercializează produse precum fructe proaspete, legume, animale vii, resurse naturale trebuie să demonstreze că acele produse sunt extrase, cultivate sau recoltate în UE sau Regatul Unit pentru a fi considerate „obţinute în întregime” de acolo şi scutite de taxe vamale.

Cei care comercializează produse fabricate/prelucrate trebuie să stabilească dacă acestea au fost transformate suficient în UE sau Regatul Unit. Dacă tipul de procesare a produselor este încadrat în categoria „operaţiuni minime”, înseamnă că este insuficientă pentru a conferi originea produsului. Lista cu operaţiunile minime, cum ar fi „simpla asamblare a părţilor”, este cuprinsă în acord.

Dacă tipul de prelucrare sau fabricaţie care are loc în UE sau Regatul Unit depăşeşte nivelul de „operaţiuni minime”, produsul trebuie să îndeplinească şi cerinţele cuprinse în „Regulile de origine specifice produsului” cuprinse în acord. Aceste reguli stipulează ce fel de transformare trebuie să aibă loc cu materialele neoriginare utilizate la fabricarea produsului exportat pentru ca acesta să poată beneficia de cotă zero la taxele vamale. În plus, în acord sunt specificate şi contingentele de origine, alternativele la regulile de origine specifice produsului şi regulile tranzitorii specifice produsului aplicabile acumulatoarelor electrice şi vehiculelor electrificate.

Cum se dovedeşte originea produsului?

După ce s-a stabilit că produsul în cauză îndeplineşte regula de origine preferenţială, comerciantul trebuie să se informeze cu privire la modul în care trebuie să facă cererea de origine preferenţială la importul său în UE sau Regatul Unit. Acordul permite comercianţilor să solicite taxa vamala preferenţială pe baza atestatelor de origine (constând într-o declaraţie a furnizorilor înscrisă pe factură) sau a informaţiilor pe care le deţine importatorul. În ambele cazuri, cererea de origine preferenţială trebuie să se bazeze pe informaţiile şi documentele suport care susţin originea solicitată.

Astfel, pentru a fi în măsură să revendice cu succes originea preferenţială, comercianţii sunt sfătuiţi să ia în considerare întregul lanţ de aprovizionare/procesele de fabricaţie: de unde provin materialele utilizate la fabricarea produsului, ce entitate din lanţul de aprovizionare cunoaşte procesul de fabricaţie la care a fost supus produsul şi poate face o declaraţie privind originea, care este responsabilul pentru vămuirea mărfurilor (acesta din urmă este, în general, responsabil cu dovedirea originii mărfurilor).

Pentru a atesta originea pe documente comerciale la importul în Regatul Unit, exportatorii din UE trebuie, în general, să fie înregistraţi în sistemul REX (Sistemul exportatorilor autorizaţi). Însă pentru mărfurile cu o valoare mai mică de 6.000 de euro nu este necesară înregistrarea REX. La importul în UE, exportatorii din Regatul Unit trebuie să prezinte un atestat de origine ce include numerele lor EORI (număr de înregistrare şi identificare a operatorilor economici) din Regatul Unit.

O alternativă la un atestat de origine este revendicarea preferinţei pe baza informaţiilor pe care le deţine importatorul. În acest caz, exportatorul nu trebuie să facă declaraţii oficiale cu privire la statutul originar al mărfurilor. Cu toate acestea, exportatorul sau producătorul ar putea fi obligaţi să furnizeze importatorului informaţii care să susţină originea produsului.

În cazul procesării şi fabricării produselor, acestea trebuie să aibă loc, în principiu, pe teritoriul UE sau al Regatului Unit pentru ca produsul să fie considerat de origine preferenţială. Există, totuşi, excepţii pentru bunurile returnate. Mai mult, chiar dacă acordul permite transportul produselor către state terţe, pentru a fi expuse sau depozitate acolo, acestea îşi pot păstra statutul de origine preferenţială numai dacă nu au fost modificate în statul terţ respectiv. Autorităţile vamale pot solicita o dovadă în acest sens.

Nu în ultimul rând, este extrem de importantă stabilirea unui proces de control al originii şi a unei administrări adecvate pentru a demonstra originea preferenţială a bunurilor comercializate. În această privinţă, trebuie să se ţină cont de faptul că cerinţele/perioadele de păstrare a înregistrărilor pot fi diferite în cadrul părţilor la acord şi, de asemenea, pot varia în funcţie de statele membre ale UE. Acest aspect este important în cazul controalelor/verificărilor efectuate de autorităţile vamale competente.

Material de opinie de Vladislav Dabija, Manager Taxe Indirecte, Deloitte România