Deşi mare parte a Europei depinde de importurile energetice din Rusia, continentul are rezerve de gaze de şist estimate la 13.000 mld. mc de gaze de şist. Franţa, Polonia şi Ucraina au cele mai mari zăcăminte, însă au fost găsite rezerve şi în România, Bulgaria şi Marea Britanie.

Totuşi, Europa se află departe de momentul când ar putea începe exploatarea comercială a gazelor de şist. Polonia, Marea Britanie şi România se aşteaptă ca exploatarea să înceapă în 2020, scrie Vocea Americii.

La aceasta se adaugă opoziţia din partea grupurilor ecologiste, care reclamă că majoritatea perimetrelor de extracţie se află în preajma unor zone intens populate, expuse la poluarea aerului şi a apei ca urmare a operaţiunilor de fracturare hidraulică.

Există, de asemenea, şi obstacole de ordin politic şi fiscal, ţinând cont de taxele impuse industriei energetice şi de reglementările stricte care creează probleme pentru companiile de profil. "Este mult mai complicat să extragi gaze în Europa Centrală decât în SUA. Deci trebuie să înţelegem mai bine amploarea problemelor şi cum pot fi ele depăşite", afirmă Eric Stewart, preşedintele Consiliilor de Afaceri Româno-American şi Polono-American.

"Cred că fracturarea hidraulică este un element care poate aduce securitate energetică în Europa, dar va fi nevoie de timp îndelungat. Sunt foarte multe alte lucruri care trebui să fie rezolvate", a comentat Keith Smith, fost ambasador american în Lituania, actualmente expert în fracturare hidraulică.