Ziua cârtiţei chinezeşti
La vizita din vara lui 2011 a premierului Emil Boc în China, lista proiectelor de investiţii de care se arătaseră interesaţi chinezii bifa trei dintre obiectivele recomandate de Consiliul Investitorilor Străini guvernului român ca prioritare: reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti şi canalul Siret-Bărăgan.
La acestea se adăugau canalul Dunăre-Bucureşti, centura Bucureşti, investiţii în sectorul minier şi deschiderea de sucursale ale Băncii Naţionale a Chinei, conform premierului Boc, care critica pe atunci ineficienţa guvernării Năstase de a încheia contracte cu chinezii şi promitea că începând chiar din toamna lui 2011 va începe realizarea proiectelor negociate de el.
În noiembrie trecut, la Forumul Economic şi Comercial China-Europa Centrală şi de Est de la Bucureşti, vechile proiecte erau reeditate şi completate de data aceasta de guvernul Ponta: investiţii chinezeşti evaluate la cel puţin 5 mld. euro în domeniul energetic (Cernavodă, Tarniţa, retehnologizări la termocentrala Deva şi la complexurile energetice), investiţii în infrastructura feroviară (inclusiv linii de mare viteză), plus un plan de creştere a exporturilor agroalimentare româneşti. Ulterior, premierul Victor Ponta dădea asigurări că va urmări personal evoluţia proiectelor din energie, infrastructură şi IT convenite cu China, spre a preîntâmpina, la fel ca Emil Boc, eventualele acuzaţii că promisiunile de investiţii au rămas doar pe hârtie. "Dacă adunăm şi dacă realizăm tot ceea ce am semnat, sunt într-adevăr vreo 8 miliarde de euro", spunea atunci Ponta.
Acum, la vizita premierului Victor Ponta în China, o parte din promisiuni s-au relansat pentru a treia oară: urmează investiţii în domeniul energetic (retehnologizări la termocentrala Deva, cu o investiţie de 271 mil. dolari), de construcţii (un cartier de blocuri la Craiova), infrastructură feroviară (o linie de mare viteză Bucureşti-Iaşi) şi rutieră (tronsoanele Piteşti-Craiova şi Comarnic-Braşov), precum şi exporturi de vite şi produse agroalimentare din România către China, în timp ce discuţiile au continuat la capitolele Cernavodă, Tarniţa, complexurile energetice Rovinari şi Hunedoara. De data aceasta însă, atât premierul, cât şi vicepremierul Liviu Dragnea au explicat că întârzierile sau amânările de proiecte au legătură cu procedurile complicate de asigurare a conformităţii oricărui contract cu legislaţia europeană.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro