LIVE: ZF Real Estate by Storia - Ce trebuie să ştii ca să devii agent imobiliar?

Ce schimbări pregătesc mai multe afaceri româneşti pentru a se lupta cu marile afaceri străine. Şi-au propus să schimbe modul de a mânca al românilor

Postat la 06 noiembrie 2024 787 afişări

În contextul în care industria românească, în special cea alimentară, îşi continuă procesul de maturizare, fiind încă sub presiunea importurilor şi a creşterilor costurilor pe toate planurile, nevoia de a readuce atenţia către produse realizate în România, de la materii prime şi până la procesare, este tot mai acerbă. Iar asta pentru că în multe ca-zuri, din cauza creşterii preţurilor, consumatorii tind să-şi mute atenţia mai mult către buget decât către autentici-tatea produsului. Cum şi-au unit forţele mai mulţi producători locali într-un proiect comun de promovare şi cum vor să aducă inspiraţia românească tot mai mult în farfurie?

Programul Autentic Românesc, iniţial de Transavia în 2022, a lansat recent a treia ediţie a proiectului care este menit atât să promoveze produsele şi serviciile celor nouă companii care fac parte din acest program, dar şi să inspire pasionaţii de gătit să integreze în felurile de mâncare produse realizate în România din ingredinte locale. Anul aces-ta, au luat parte la acest program atât Transavia şi Theodora Golf Club, care face parte din acelaşi grup de firme, cât şi producătorul de lactate Artesana, cel de vinuri Cramele Recaş, cel de paste Monte Banato (Pangram), producătorul şi retailerul de mobilier Mobexpert, cel de ingrediente pentru industria alimentară Solina. În plus, acestor companii lider în segmentele în care activează s-au alăturat şi două afaceri mai mici şi anume producătorul de conserve din fructe şi legume Grandma’s Delights, şi ferma de alune şi zmeură ecologică Safala.

Linda Willy, director de marketing în cadrul Transavia, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii de pui, o afacere integrată lansată în urmă cu mai bine de 30 de ani, explică faptul că programul este o evoluţie firească din perspectiva tendinţei colaborative care este tot mai răspândită global, şi prin care organizaţiile îşi pot pune în valoare expertizele fără să concureze, ci să adauge valoare pentru clienţii lor. „Noi ne-am propus să oferim inspiraţii surprinzătoare clienţilor noştri şi să aducem comunitaţilor acestor branduri noi modalităţi de prezentare a pro-duselor. Să arătăm cât de important este să incluzi în cosul de cumpăraturi produse nu doar ambalate, ci şi culti-vate, crescute, procesate si fabricate în România.” Practic, adaugă ea, de aceste lucruri trebuie să devină tot mai conştienţi românii, atunci când citesc etichetele, şi să devină criteriu decisiv în alegerea lor. În plus, consumatorii trebuie  să înţeleagă sursa valorii adăugate: expertiza specifică a producătorilor locali, lanţurile integrate de producţie şi păstrarea veniturilor în ţară. Practic, într-o piaţă a alimentelor, dar şi a mobilei care a fost invadată de importuri, în special de produse mai ieftine, consumatorii trebuie să conştientizeze că a cumpăra produse româneşti înseamnă a creşte economia locală, fapt care se va traduce şi în bunăstarea locuitorilor.

În cadrul proiectului Autentic Românesc, „responsabil” pentru reţete bazate pe produse autentice româneşti este chef  Marcian Vodnar, un chef cu experienţă internaţionala în restaurante cu stele Michelin şi care este aliniat la tendinţele inter-naţionale, pe care le preia şi adapteaza. Linda Willy explică faptul că este nevoie de infuzie proaspată, fiindcă (in-clusiv prin călătorii, globalizare şi fenomenele de migraţie) ne îndepărtăm treptat de abordarea tradiţională. Iar acest lucru se vede de altfel şi în cifrele de la Institutul Naţional de Statistică, care arată că deficitul comercial a crescut an de an în industria alimentară, trecând de 6 mld. euro anul trecut. Mai mult, consumatorii se refugiază în branduri fără fundament şi provenienţă. „Oamenii au nevoie de inspiraţii, aşa că le aducem activări, concursuri şi evenimente desenate specific pentru valorizarea acestor sortimentaţii combinate”, a punctat Linda Willy. Ea adaugă că mărcile româneşti sunt asociate cu producătorii locali, dar sunt aşteptate să livreze inovaţie şi varietate. „Remarcăm un trend bazat pe inovaţie, produse artizanale şi o reinventare a tradiţiei”, a adăugat ea. De altfel, mulţi producători români au pariat în ultimii ani pe produse premium, pe ambalaje inovatoare dar şi pe transparenţă.

Mai mult, clienţii au nevoie de sprijin, spune Linda Willy, de recomandări, de un sfat relevant pentru stilul de viaţă astfel încât să devină conştient că brandul face parte din viaţa lui. Linda Willy crede însă că impactul este mult mai mare atunci când se reunesc forţele unor companii-lider cu expertiză de multe decenii, confirmată de sute de mii de consumatori, astfel încât sa rezulte un transfer de inspiraţie şi originalitate benefic atât pentru evoluţia generală a pieţei, cât şi pentru a ilustra, odată în plus, beneficiile pentru care produsele lor îşi merită locul pe mesele familiilor din România.„Preocuparea românilor pentru sănătate şi produse de calitate, naturale, creşte constant în ultima vreme. Este important ca românii să cumpere produse de calitate, cu origine certificată de producători serioşi”, a punctat ea. Cât despre viitorul programului Autentic Românesc, ea spune că fondatorii sunt în curs de dezvoltare a mai multor direcţii de intervenţie, atât ca şi alianţă economică, şi ca şi program de activităţi dedicate consumato-rilor. „Putem spune că vom aloca multă atentie direcţiei educaţionale şi vom aborda inclusiv comunităţi de parent-ing sau de jurnalişti şi creatori de conţinut dedicaţi documentării proceselor integrate de producţie, cum le au ma-joritatea partenerilor acestui program, şi care trebuie aduse la nivelul conştientizării publicului: transparent, asumat, onest”, a conchis Linda Willy.    

Linda Willy explică faptul că este nevoie de infuzie proaspată deoarece ne îndepărtăm treptat de abordarea tradiţională. Iar acest lucru se vede de altfel şi în cifrele de la Institutul Naţional de Statistică, care arată că deficitul comercial a crescut an de an în industria alimentară, trecând de 6 mld. euro anul trecut.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.