Cele aproape 22 milioane de tone de cereale şi cele 3,3 milioane de tone de seminţe au făcut din România un jucător-cheie în comerţul cu materii prime de la Marea Neagră şi au poziţionat economia locală pe locul al cincilea în UE la cereale şi pe locul trei la seminţele oleaginoase.

Cantităţile record strânse de combine în vară şi în toamnă sunt rezultatul unui cumul de elemente aproape perfect: ploaia a venit la timp, iar soarele nu a dogorit prea mult în timpul verii.

Jumătate din recolta totală de cereale este acoperită de cele 11 milioane de tone de porumb care au consolidat poziţia României pe a doua treaptă a podiumului european pentru acest produs, ceea ce înseamnă ca piaţa locală va oferi cereale suficiente şi ieftine pentru a hrăni vacile olandezilor, belgienilor sau francezilor până în toamna viitoare. Recolta românească de porumb înseamnă şi 15% din cea europeană dar şi 1,1% din întreaga producţie mondială, unde Statele Unite şi ţările din America de Sud dictează discreţionar.

Ploile din vară au ţinut recolta de porumb aproape de recordurile istorice, dar au afectat calitatea unei părţi din producţia de grâu, astfel că o parte din marfă a fost trimisă direct în fermele de animale sub formă de furaje.

Dacă pentru cereale producţia a fost una excelentă, pentru seminţele oleaginoase anul 2014 va fi unul despre care se va vorbi ca un etalon mult timp de acum înainte. România şi-a apărat cu succes poziţia de lider european la floarea-soarelui, cu 2,1 milioane de tone, ceea ce înseamnă că pe piaţa locală s-a strâns aproape un sfert din întreaga recoltă europeană. Recolta de floarea-soarelui a fost şi cea mai mare din istorie, iar rezultatul a fost secondat de cel de la rapiţă, de asemenea cea mai mare producţie înregistrată istoric.

Pe piaţa rapiţei România nu joacă un rol la fel de important ca şi cel de la floarea-soarelui, fiind pe locul al şaselea în UE la mare distanţă faţă de Franţa şi Germania. Rapiţa a fost şi în acest an un adevărat motor de profit pentru ferme, cu marje brute de profit care s-au apropiat de 50%. Agricultorii au redescoperit în 2014 şi apetitul pentru producţia de soia, iar ploile le-au recompensat încrederea cu 221.000 de tone strânse, ceea ce a însemnat cea mai mare recoltă din ultimii nouă ani.

Vremea bună şi recoltele mari au ajutat şi alţi producători agricoli importanţi din Uniunea Europeană, America de Nord sau Sud. Stocurile suficiente şi apetitul mai redus al importatorilor tradiţionali pentru achiziţii au trimis preţurile într-o spirală a scăderilor, iar mulţi dintre agricultori şi-au văzut năruite planurile de afaceri făcute la începutul anului. Primele veşti pentru anul viitor sunt mai bune având în vedere că în Rusia şi Ucraina se manifestă temeri din cauza secetei şi a vremii reci, ceea ce înseamnă că depozitarea poate fi un as în mânecă pentru fermierii cu răbdare până în primăvară.