Dorinţa de a bea un vin bun (sau poate mai multe) este unul dintre efectele mai optimiste ale pandemiei asupra consumatorilor „închişi” în case. Acum ei îşi pot mări lista de etichete preferate – studiind vinul, cum altfel, decât online. Cum se organizează o degustare  de vin lângă tastatură?

Romanian Wine Academy a apărut într-un context cât se poate de neobişnuit, de vreme ce vinul a fost consumat cu precădere acasă, iar românii au dorit să devină mult mai informaţi atunci când aleg un anumit soi, intenţionând să facă alegeri corecte, în funcţie de ocazie, dar şi pentru preparatele culinare servite, spun reprezentanţii acestui business.

„Şcoala de vin” este un proiect rezultat al schimbărilor produse de pandemie, fiind acreditată de The Wine and Spirit Education Trust (WSET). Se adresează pasionaţilor de vinuri şi profesioniştilor din industrie, dar oferă şi posibilitatea acreditării internaţionale pentru studii în domeniul vinului.

„Cei care urmează cursurile WSET dobândesc informaţii valoroase, îşi formează un sistem de degustare standardizat, care să le permită să vorbească şi să înţeleagă limbajul universal al vinului. Cursurile prezintă şi o componenta aplicativă, degustările, care completează perfect informaţiile bine organizate. Absolvenţii pot alege corect un vin, în funcţie de ocazie, pot face asocieri culinare reuşite şi chiar inedite”, spune Diana Pavelescu, fondatorul RWA şi Secretar General al ADAR (Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România).

De asemenea, o diplomă WSET poate fi o resursă personală valoroasă, din moment ce este cea mai importantă acreditare la nivel internaţional pentru studii în domeniul vinului şi al spirtoaselor. Dincolo de limbajul tehnic, cunoscut de comercianţi şi producători, WSET ajută la stabilirea unei direcţii eficiente de comunicare cu publicul ţintă. „Aşadar, pentru pasionaţii de vin, reprezintă o îmbunătăţire a vieţii personale, iar pentru cei care lucrează în industrie, certificatul WSET implică o îmbunătăţire a vieţii profesionale”, a adăugat Diana Pavelescu.

În lipsa contextelor de socializare, cumpărăturile din magazine şi comenzile online au crescut în mod constant de-a lungul crizei provocate de coronavirus. Totodată, chiar dacă nivelul de consum din HoReCa a scăzut dramatic, românii care au lucrat în regim remote au devenit mai înclinaţi spre cunoaşterea vinurilor, alegând în primul rând soiuri autohtone, precum Feteasca Neagră şi Feteasca Regală. Degustările din mediul virtual au devenit o variantă fiabilă în perioada de carantină, fiind avantajaţi atât oamenii din industrie, cât şi cei care îşi doreau să participe la astfel de evenimente, grup ce s-a dovedit tot mai greu de organizat în offline.

„Am remarcat o schimbare a percepţiei privind degustările online şi prezentările de profil, am fost nevoiţi să trecem parţial în online şi cramele a fost nevoie să facă lansările în online, unele cu succes, altele cu stângăcie, dar cu toţii am fost într-o situaţie nouă. Personal, cred că am fost printre primii care au experimentat degustările online, într-un proiect realizat pentru Oficiul Naţional al Viei şi Vinului din Republica Moldova”, a adăugat fondatorul RWA. Astfel, participanţii primeau acasă sticlele produse pentru fiecare ediţie şi au putut face comparaţii între soiuri sau metodele de vinificare, însă, cel mai important, puteau vorbi direct cu producătorul şi aveau posibilitatea de a înţelege filosofia care stă în spatele fiecărui vin.

Diana Pavelescu a intrat în această industrie din nevoia de a dezvolta un sector într-o companie care vindea enzime pentru bere şi alte produse alcoolice, preluând la un moment dat divizia dedicată vinurilor. Ulterior, totul s-a transformat în pasiune, după ce a finalizat cursurile de degustători autorizaţi din cadrul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare de la Valea Călugărească. În plus, a participat în calitate de jurat la mai multe concursuri internaţionale, printre care se numără Asia Wine Trophy, Berliner Wien Trophy, Concours Mondial de Bruxelles, Città del Vino şi Le Mondial des Vins Blancs.

În prezent, Diana Pavelescu este consilier de vin al ministrului Agriculturii, Adrian Oros, şi creează o piaţă de desfacere pentru vinurile româneşti în Asia şi Statele Unite. De asemenea, promovează vinul românesc pe social media în calitate de ambasador şi Alumni WSET şi organizează masterclassuri şi sesiuni de degustări private. „Străinii au făcut deja investiţii în crame din România. Ce este drept, mai puţine decât în alte domenii, fiindcă este o afacere grea, e vorba de investiţii pe termen lung, pentru generaţiile următoare, însă dacă ne uităm la faptul că Antinori a investit în România, fiind una dintre cele mai mari case de vin din lume, cu peste 500 de ani de tradiţie, înseamnă că România este într-adevăr o ţară cu potenţial foarte bun din punct de vedere viticol. Consider că este o diversificare fiabilă a portofoliului de investiţii, însă este o investiţie destul de grea şi pe termen lung. Dacă ar fi să începi un proiect şi să replantezi acum, poate, în cel mai fericit caz, în 8 ani de zile, poţi ajunge pe piaţă, să începi să fii cunoscut şi să nu mai trebuiască să investeşti bani în această afacere.”

În consecinţă, investitorii vor avea nevoie de multă răbdare, având în vedere că via începe să producă în al treilea an de la plantare şi ajunge la o capacitate maximă abia în anul 5. Însă afacerea este fiabilă în condiţiile actuale şi ar trebui să fie un concept strâns legat de industriile turismului şi produselor naturale, spune Diana Pavelescu. Însă pentru a avea un turism viticol, ar trebui să avem mai întâi spaţii de cazare, infrastructură şi ar trebui să existe o variantă prin care cramele îşi pot construi spaţii de cazare în aceeaşi zonă cu cele de degustare. „Ar trebui să existe un plan naţional strategic, un set de prevederi şi măsuri, care, pe lângă aceste spaţii de cazare şi degustare despre care vorbeam, să includă şi un plan de comunicare, atât în ţară cât şi în străinătate.”