Retragerea operatorului low-cost easyJet de la Bucureşti, absenţa liderului european Ryanair şi stagnarea numărului de pasageri transportaţi de Blue Air i-ar putea pune pe maghiarii de la Wizz Air într-o situaţie avantajoasă în materie de tarif perceput pentru bilete. În termeni de număr de pasageri transportaţi, Blue Air a coborât de la 1,7 milioane de pasageri transportaţi în 2009 la 1,5 milioane anul trecut, şi tot 1,5 milioane în 2012, în timp ce Wizz Air a crescut de la 1,7 milioane în 2009 la 2,7 milioane în 2011 şi 3,1 milioane în 2012, devansând şi transportatorul naţional TAROM, ale cărui pierderi au ajuns la peste 200 de milioane de euro în ultimii patru ani.

2012 a fost şi anul închiderii aeroportului Băneasa din Bucureşti, iar Otopeni va rămâne cel puţin în următorii zece ani singurul aeroport din Capitală, unul deloc ieftin după cum spun principalii operatori aerieni care zboară de acolo. Celor 102 avioane care decolau în medie în fiecare zi de pe Otopeni li s-au adăugat alte 35 de curse în medie ale Blue Air sau Wizz Air, potrivit datelor Ziarului Financiar. "Fie că e criză sau nu, lumea tot călătoreşte, iar preţul şi rezervarea tot mai din timp sunt priorităţile pasagerului", spune Mirela Tudorache-Secan, directorul de marketing al Blue Air.

Nu în cele din urmă, 2012 a fost şi anul în care managementul privat a fost instituit la transportatorul naţional TAROM. Belgianul Christian Edouard Heinzmann, 59 de ani, a fost numit CEO de către consiliul de administraţie, din care mai fac parte, printre alţii, Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Administraţie al UniCredit Ţiriac Bank, antreprenorul Marius Ghenea, astronautul Dumitru Prunariu şi Ciprian Ladunca, vicepreşedintele companiei de asigurări Metlife Alico România. După cum declara, citat de ZF, Doru Lionăchescu, preşedintele casei de investiţii Capital Partners, handicapul pregătirii mediocre a noului CA al Tarom nu e totuşi cea mai mare problemă şi nu va fi principala cauză a eşecului acestui experiment nefericit: "Principala problemă o constituie arhitectura actuală a industriei aviatice mondiale, care nu lasă nicio speranţă de supravieţuire independentă operatorilor minusculi, mai ales celor deţinuti de stat, aşa cum e TAROM".