"|ntr-un sistem corect structurat, generalistul rezolva probleme frecvente, unde are dubii le trimite specialistului, iar doar ce nu poate rezolva specialistul ajunge la spital", explica Petru Craciun. {i daca tot ne uitam inspre Vest, unde sistemele sanitare sunt deja reformate sau partial reformate, ajungem din nou la problema principala, cea a finantarii sistemului de sanatate. Cu o alocare de numai 3,6% din PIB, Romania este codasa Uniunii Europene in ce priveste banii pentru domeniul sanitar. Cele doua modele de sisteme care exista in Europa, cel centralizat si cel al asigurarilor sociale, au la baza un sistem organizat pe trei niveluri. La nivelul minim, cetateanul are un set de drepturi indiferent daca plateste sau nu contributii; aceasta cade in obligatia statului, care suporta cheltuielile. Urmeaza sistemul social, care asigura un nivel decent de servicii medicale la care au acces toti cei ce contribuie obligatoriu. |n fine, la nivelul maximal de servicii au acces numai cei ce contribuie suplimentar la fondurile pentru sanatate. |n Franta, de exemplu, 98% din populatie e asigurata la nivel maximal.

Evident, astfel de structuri sunt rezultatul unui efort indelungat si al unor costuri semnificative. "Mai intai de toate, e nevoie de vazut cat isi asuma statul sa finanteze si cat finantam pe cont propriu.

Fara a avea acest punct de plecare, orice alta masura risca sa se incheie prost", spune Petru Craciun. Daca in sistemul centralizat de tip NHS (National Health Service), ponderea de finantare din bugetul central este mult mai ridicata decat cea din partea pacientului, in sistemul bazat pe asigurari sociale pacientul plateste mai mult, insa are acces mai repede la tratament si are un cuvant de spus in politicile privind sistemul medical.
Petru Craciun sustine ca legislatia initiala de cand s-a introdus sistemul de asigurari de sanatate romanesc a avut o directie timida catre modelul "continental" (bazat pe asigurari sociale), dupa care s-au adoptat o serie de masuri specifice sistemului centralizat, fara insa ca standardele pentru acesta din urma sa fi putut fi atinse din cauza lipsei de finantare. "Modelul centralizat de tip NHS pune continuu statul la plata, lucru care merge destul de bine in zona nordica, dar mai putin bine in zona mediteraneana", completeaza seful Cegedim.

Momentul de introducere a coplatii are loc, potrivit presedintelui Colegiului Medicilor, Vasile Astarastoae, in contextul intentiilor ministrului Cseke Attila de a face sistemul sa functioneze in conditii de buget mult diminuat, dar si in urma solicitarilor FMI de a introduce coplata, ca inceput de reformare pentru sistemul de sanatate romanesc. Marea problema pe care o aduce este insa aceea ca ar putea face inaccesibil serviciul medical pentru categoriile cele mai defavorizate. Craciun spune ca inca nu ne-am lamurit cum vom sta in cele din urma cu gratuitatea serviciilor medicale. "Daca am face un referendum, sunt sigur ca populatia ar dori sanatate gratuita, dar asta nu ar rezolva problema finantarii", reflecteaza Petru Craciun, insistand pe faptul ca banii colectati nu sunt acum suficienti si nici nu sunt cheltuiti corespunzator.