“Suntem ultima ţară din Uniune unde aşteptarea medicamentelor noi a trecut de 2.000 de zile. Inclusiv albanezii, care nu sunt parte din UE, au făcut ultima revizuire în luna aprilie. Un cetăţean albanez are acces astăzi la tratamente la care un cetăţean român nu are. E frustrant. Înainte ne uitam ca la un etalon către Marea Britanie, Franţa, Germania, apoi am ajuns la Polonia, Cehia, Ungaria, iar acum ne comparăm cu Bulgaria“, spune Călin Gălăşeanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente.

Potrivit unui raport al Local American Working Group, chiar dacă speranţa de viaţă la naştere are o tendinţă constant crescătoare în România în ultimii cinci ani (73,8 ani, 2010 faţă de 71,6 în 2000), diferenţa este de peste şase ani între România şi media UE, de 80 ani, iar decalajul a crescut a crescut în ultimele două decenii. Studiul arată că, pe parcursul vieţii, un cetăţean român recuperează în medie între unul şi 2,5 ani de viaţă, astfel încât speranţa de viaţă la 45 de ani este de 31,4 ani în România faţă de 36,5 ani media UE şi 15,8 ani la 65 de ani în România, comparativ cu 19,4 ani media UE. Aceşti indicatori relevă o supramortalitate infantilă (0-1 ani) şi o mortalitate în exces la persoane adulte active (până la vârsta de 65 ani) comparativ cu media UE. În România, rata standardizată a mortalităţii generale este de 948 la 100.000 locuitori (2010), comparativ cu 603 la 100.000 locuitori, media UE. Apoi, arată documentul, mortalitatea infantilă în 2010 în România este dublă (9,8/1.000 nou-născuţi vii) faţă de media UE (4/1.000 născuţi vii). În total, mortalitatea înainte de vârsta de 5 ani este de 11,7/1.000 nou-născuţi vii în România (2010), comparativ cu 4,9/1000 nou-născuţi vii, media UE (2010). De cealaltă parte, reducerea speranţei de viaţă prin deces înainte de 65 ani este de 7 ani în România (2010) comparativ cu 4,4 ani media UE (2010).

„Pacienţii români au astăzi acces la medicamentele din 2007. Numai în momentul în care procesul de actualizare va fi definitivat pacienţii vor avea opţiuni terapeutice care includ medicamente noi sau medicamente cu noi indicaţii. Pentru mulţi dintre ei aceste medicamente pot însemna şansa la o nouă viaţă. Accesul la cele mai noi terapii şi cele mai performante servicii este parte integrantă a dreptului la sănătate al fiecărui român“, spune Radu Răşinar, directorul general al companiei Astra Zeneca.

Cauzele mortalităţii infantile şi în prima copilărie sunt multiple, dar cea mai mare parte dintre acestea, de peste 80%, potrivit INS, pot fi amendate eficient prin intervenţii preventive - imunizare în special pentru bolile care pot produce pneumonii - şi tratament eficient şi la timp al afecţiunilor reziduale, spun producătorii de medicamente. Cauzele excesului de mortalitate la populaţia adultă activă sunt reprezentate în principal de boli cronice - boli cardiovasculare, cancer, diabet, boli respiratorii cronice şi boli digestive -, care pot fi ameliorate sau chiar eliminate prin intervenţii variate, precum accesul în timp util la o terapie optimă care să vindece, să îmbunătăţească calitatea vieţii şi/sau, după caz, supravieţuirea, arată raportul LAWG.

„Cu cât boala este tratată din timp, cu atât tratamentul este mai eficient, iar cei mai mulţi pacienţi se pot reintegra în societate şi pot redeveni membri productivi ai comunităţii, contribuind şi la creşterea economică. De exemplu, pentru scleroză multiplă există produse noi cu modalitate de administrare orală şi cu eficienţă crescută, unele dintre acestea prezente de mai mult timp în ţările europene şi de care din păcate pacienţii români nu pot beneficia. Tratamentul corect făcut la timp salvează pacientul de apariţia complicaţiilor şi de instalarea precoce a dizabilităţilor, îl ajută sa rămână o persoană activă, social şi profesional“, spune şi Elena Mitova, director general al Novartis.

O problemă este şi cea a stilului de viaţă al populaţiei, care nu generează o stare de sănătate favorabilă. Rata mortalităţii standardizate prin decese cauzate de consumul de alcool are valori duble în România (108/100.000 locuitori în 2010) comparativ cu media UE (59/100.000 locuitori în 2010). Fumatul a generat o rată de mortalitate în România de 427,7/100.000 locuitori în 2010, iar media UE a fost de 190/100.000 locuitori în 2010. Ipotezele care ar putea explica valorile mari ale acestor indicatori în România comparativ cu media UE se referă atât la ineficienţa măsurilor legislative, cât şi la lipsa promovării unui stil de viaţă sănătos şi a intervenţiilor preventive pentru bolile cauzate de consumul de alcool şi tutun, arată companiile farmaceutice.

În plus, rata mortalităţii standardizate prin efecte adverse ale medicamentelor pentru populaţia 0-64 ani a fost în România de 0,07/100.000 locuitori în 2010 şi cu tendinţă crescătoare susţinută în ultimii ani, comparativ cu media UE (0,05/100.000 locuitori în 2010). Conform datelor LAWG, explicaţiile valorilor acestui indicator pot fi utilizarea unor medicamente cu un prag de siguranţă scăzut şi cu mai multe efecte adverse majore, care nu pot fi monitorizate eficient, dar şi educaţia deficitară a medicului prescriptor, a medicului curant şi a pacientului referitoare la monitorizarea reacţiilor adverse şi la raportarea acestora.

„Pacienţii trebuie să fie în centrul tuturor activităţilor noastre, iar în România trebuie să aibă dreptul de a beneficia de acces la sănătate asemeni oricărui cetăţean european. De aceea actualizarea listei de medicamente compensate este o problemă majoră şi de aceea avem nevoie de măsuri imediate pentru a îmbunătăţi accesul la tratament şi la inovaţie şi pentru a reduce inegalităţile“, spune şi Christophe Gourlet, country manager al Sanofi pentru România şi Moldova.