”Rolul directorilor financiari de astăzi se schimbă fundamental. Activitatea acestora nu se rezumă la controlul cifrelor, veniturilor şi cheltuielilor, directorii executivi având aşteptări mai mari faţă de performanţa directorilor financiari – abilităţi analitice, operaţionale şi de colaborare cu ceilalţi membri ai conducerii executive, experienţă variată şi implicare proactivă în definirea şi execuţia strategiei de afaceri a organizaţiei“, notează Cezar Furtună, partener, coordonator al Departamentului de Audit KPMG în România.

Informaţiile publicate în raport se bazează pe un sondaj de opinie ai cărui respondenţi au fost 76 de directori financiari şi contabili-şefi din România, reprezentanţi ai unor companii din sectoare de activitate precum producţie, bănci, industria auto, tehnologie, bunuri de consum şi managementul investiţiilor, din care 80% activează în companii cu cifră de afaceri de peste 35 milioane de lei.

Aproape 82% dintre respondenţii sondajului de opinie realizat de KPMG au încredere că industriile în care activează vor obţine performanţe mai bune în 2018 sau cel puţin echivalente cu cele înregistrate în 2017, iar 89% dintre aceştia consideră că afacerile organizaţiilor din care fac parte îşi vor menţine cel puţin cursul actual sau chiar vor înregistra creşteri.

Optimismul în evoluţia economiei pare să fie unul mai moderat în ceea ce priveşte evoluţia economiei în următorii 2-3 ani. Mai exact, 44% dintre respondenţi consideră că vom asista la o creştere mai ridicată decât în prezent, în timp ce 18% dintre aceştia cred într-o performanţă cel puţin egală cu cea actuală.

Mediul fiscal ideal este stabil pe termen lung, cu modificări legislative implementate corect şi din timp, cu sisteme de colectare eficiente şi accesibile, arată studiul derulat de KPMG. n contextul numărului mare de modificări aduse Codului fiscal, în lipsa unei abordări predictibile din partea autorităţilor, este necesară o implicare mai mare a departamentelor financiare, respectiv dedicare de timp şi resurse, care alocă în acest fel mai puţin timp pentru activităţile lor operaţionale.

O majoritate covârşitoare a respondenţilor a indicat faptul că impozitarea (81%) şi aspectele legate de reglementare (73%) necesită o atenţie prioritară din partea guvernului. Acest rezultat poate fi interpretat în special în contextul recentelor modificări aduse Codului fiscal. De exemplu, mutarea contribuţiilor sociale obligatorii de la angajator la angajat, cu impact cel puţin administrativ asupra tuturor angajatorilor şi angajaţilor, notează raportul ”Tendinţe şi priorităţi în anul 2018“.

Mai mult de jumătate dintre respondenţi vor un sistem fiscal mai stabil, cu modificări legislative previzibile, implementate corect şi din timp, introduse în urma consultării cu mediul de afaceri. Restul de 40% dintre cei chestionaţi se declară nemulţumiţi de starea actuală a sistemului fiscal, aceştia considerând că sunt implementate prea multe schimbări legislative şi că o parte considerabilă a acestora sunt lipsite de claritate şi interpretabile. Astfel, volumul ridicat al modificărilor fiscale îngreunează corelarea dispoziţiilor legale cu practica.

Optimismul se regăseşte şi în cazul veniturilor: aproape două treimi dintre respondenţi consideră că acestea vor creşte în anul următor, în vreme ce 37% consideră că fluxurile de numerar din exploatare se vor îmbunătăţi. Se remarcă estimarea unei încasări mai lente a creanţelor, comparativ cu ritmul estimat de creştere a veniturilor, care ar putea indica termene de plată mai relaxate, care să susţină creşterea veniturilor. nsă prioritatea principală a respondenţilor pare să fie, în procent de 25%, menţinerea rentabilităţii companiei. Aceştia urmăresc o cotă a profitului mai ridicată şi, în acest sens, urmăresc atât creşterea veniturilor, cât şi reducerea costurilor. Astfel, se caută soluţii de finanţare cât mai avantajoase şi de gestionare cât mai eficientă a resurselor companiei, care să conducă totodată către rate de rentabilitate cât mai mulţumitoare. Potrivit raportului ”Tendinţe şi priorităţi în anul 2018“, principalele două strategii de creştere pentru anul următor se bazează pe lansarea de produse sau servicii noi şi extinderea capacităţii, pentru a facilita deservirea unei creşteri anticipate a cererii de produse şi servicii.

Interesant este faptul că pe măsură ce rolul funcţiei se extinde, directorii financiari urmăresc o asigurare suplimentară că obiectivele organizaţiei sunt atinse. Domeniile cu cea mai mare preocupare sunt taxele şi impozitele, controlul intern asupra procesului de raportare financiară, conformitatea cu reglementările şi măsurarea indicatorilor cheie de performanţă.

Organizaţiile privesc automatizarea ca o modalitate de îmbunătăţire a eficienţei. De altfel, la nivelul respondenţilor, preocuparea legată de această zonă s-a clasat a doua ca importanţă, după menţinerea rentabilităţii, cu 22%. Tendinţa este susţinută şi de aşteptările celor intervievaţi în legătură cu structurile de cost la nivel de companie. Astfel, peste 87% estimează o creştere o costurilor cu tehnologia şi peste două treimi o creştere a costurilor în zona serviciilor de cercetare-dezvoltare şi inovare.

n acelaşi timp, îmbunătăţirea eficienţei prin automatizare reprezintă o prioritate ridicată pentru 2018 (68%), pe lângă menţinerea personalului (66%), în timp ce aproape jumătate au identificat aceeaşi direcţie în zona dezvoltării sau implementării sistemelor IT în procesele financiare.

Astfel, 37% dintre companiile intervievate de KPGM declară că au cheltuit în anul 2017 peste 500.000 de euro pe achiziţia sau implementarea de tehnologie, iar 25% au investit sume cuprinse între 100.000 şi 500.000 de euro. Un alt studiu prezentat recent de către Deloitte şi realizat pe un eşantion de 82 de directori financiari din România relevă faptul că aceştia apreciază drept pozitiv climatul de afaceri actual, însă preferă să fie prudenţi şi să îşi consolideze afacerile decât să şi le extindă.

n ceea ce priveşte rata şomajului, majoritatea directorilor financiari se aşteaptă ca aceasta să rămână constantă în următoarea perioadă; doar 20% dintre cei intervievaţi sunt de părere că şomajul ar putea creşte în următoarele 12 luni. Prin urmare, piaţa muncii ar trebui să rămână conectată la expansiunea economică, existând griji doar legate de lipsa unui plus în productivitate şi competitivitate. Datele oficiale confirmă întăresc aceste idei: potrivit INS, în 2017 rata şomajului a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, respectiv 5%. Şi Fondul Monetar Internaţional şi-a corectat estimările privind şomajul, indicând o rată de 5,2% în 2018.

Alte concluzii ale studiului Deloitte CFO Survey arată că 66% dintre directorii financiari estimează că PIB va continua să crească în 2018, iar 91% cred că inflaţia va creşte în acest an. Studiul Deloitte mai arată că 90% dintre directorii financiari estimează un nivel constant al activităţii de fuziuni şi achiziţii, iar 48% dintre directorii financiari sunt de părere că finanţarea internă este cea mai atractivă sursă de finanţare, 36%  împrumuturi bancare şi doar 27%  fonduri europene pe fondul birocraţiei. 93% dintre directorii financiari care au participat la studiul Deloitte sunt de părere că dobânzile vor creşte în 2018, chiar în condiţiile în care dobânda de referinţă a rămas neschimbată din 2015. Pe de altă parte, majoritatea celor intervievaţi (77%) susţin că nivelul de incertitudine financiară şi economică e peste normal; e o creştere semnificativă faţă de anul trecut, când doar o treime dintre cei cu funcţia de CFO percepeau acest risc.

Potrivit raportului din 2018, 85% dintre directorii financiari spun că nu e timpul potrivit pentru a-şi asuma riscuri  cu alte cuvinte, companiile amână investiţii şi se concentrează mai mult pe protejarea profitului obţinut din exploatarea activelor deţinute.

”Studiul din acest an indică faptul că directorii financiari prezenţi în România apreciază climatul actual de business, după traversarea unor perioade mai dificile, însă privesc în viitor cu reţinere. Este evident că lipsa lor de entuziasm în ce priveşte viitorul se leagă mult de volatilitatea fiscală şi legislaţia imprevizibilă“, a declarat Farrukh Khan, coordonatorul studiului în România. El mai notează că principalele preocupări legate de viitorul afacerilor pentru directorii financiari din companiile româneşti sunt legate de forţa de muncă şi cadrul fiscal şi juridic, care contribuie la nivelul încrederii şi la fructificarea oportunităţilor pierdute.

n ceea ce priveşte digitalizarea, rezultatele studiului arată că aceasta se află pe agenda tuturor directorilor economici din companii, însă gradul de informare referitor la impactul şi beneficiile pe care le poate aduce este scăzut.