Discutia cu preotul Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane, s-a incheiat inainte sa inceapa. Prelatul spune ca subiectul e "extrem de sensibil", deci nu poate fi discutat la telefon si, oricum, Biserica Ortodoxa si-a exprimat deja punctul de vedere in rubrica Bioetica de pe site-ul BOR. Asadar, Sfantul Sinod isi exprima dezacordul fata de introducerea notiunii de "consimtamant prezumat" in legea 95/2006, cea care reglementeaza transplanturile, deoarece "contravine principiilor morale crestin-ortodoxe, anuleaza principiul daruirii de sine si al dragostei fratesti cuprins in consimtamantul explicit si exclude rolul familiei in cazul persoanelor aflate in moarte cerebrala sau decedate, daca acestea nu si-au exprimat clar acordul in timpul vietii".

Totodata, Biserica apreciaza ca actul prelevarii de organe, ca si acceptul donarii lor, are valoare morala numai cand este facut constient, informat si cu altruism. Asadar, chiar daca ar creste considerabil numarul de organe si tesuturi recoltate de la donatori decedati, acordul prezumat reprezinta o lipsa de respect fata de fiinta umana si poate deschide calea abuzurilor si a satisfacerii exclusive a unor interese profesionale. In plus, introducerea consimtamantului prezumat ar putea duce la stirbirea increderii pacientilor in medici, in conditiile in care pacientii vor crede ca, odata ajunsi in stare critica, corpul lor nu mai are valoare decat ca sursa de organe si tesuturi.

Viziunea Bisericii e impartasita de presedintele Colegiului Medicilor, profesorul Vasile Astarastoae, care sustine ca numarul de organe recoltate va creste nesemnificativ dupa introducerea noului sistem. Motivele sunt simple: "Pierderea increderii pacientilor in transplant din cauza unor potentiale cazuri de abuz si a traficului ilegal de organe". De mentionat aici e faptul ca Romania e in fruntea topului mondial in ce priveste exportul ilegal de organe, mai exact pe locul al patrulea dupa India, Bangladesh si Republica Moldova. Medicul vorbeste despre anumite cazuri cand s-ar putea forta transplantul de organe, intrucat conceptul de moarte cerebrala e discutabil si greu de definit.

"La o situatie de coma s-ar putea renunta la ingrijiri eroice ale personalului medical, atat timp cat pacientul poate deveni rapid o sursa de organe", exemplifica Astarastoae una dintre situatiile ce ar spori temerile populatiei fata de un domeniu aflat si asa "in ceata". In momentul de fata, familia decide daca pacientul isi doneaza organele, pentru ca se presupune ca, fiind in apropierea potentialului donator, i-ar cunoaste cel mai bine preferintele.

Adrian Luscalov, directorul executiv al Agentiei Nationale de Transplant, sustine ca la pacientii aflati in moarte cerebrala se primeste acceptul familiilor pentru donare in proportie de 70-80% - asadar mult peste media sugerata de Eurobarometru. Luscalov spune ca partea religioasa nu poate fi o scuza, din moment ce, la un simpozion din 2007, reprezentantii a cinci dintre cele sapte culte religioase participante au sustinut vehement necesitatea donarii, iar ceilalti doi au decis sa lase la latitudinea pacientului sa aleaga. "Biserica Ortodoxa e cel mai mare sustinator al transplantelor, insa de regula oficialii cultelor religioase nu prea apar in presa", sustine directorul ANT, care indica insa o alta problema, mai reala, cea a banilor.