Într-o piaţă office atipică, flexibilitatea, dar şi adoptarea tehnologiei au devenit esenţiale pentru gestionarea şi închirierea spaţiilor de birouri. Cum se anunţă finalul de an în această piaţă şi ce alte trenduri se întrevăd la orizont?

Chiriile au ajuns la 22 de euro pe metru pătrat pentru clădirile de top, iar în zonele semicentrale sunt între 15 şi 17 euro. Această creştere este influenţată de costurile de construcţie şi de preţul terenurilor, dar şi de lipsa unor noi livrări importante în piaţă”, a explicat Maria Florea, head of office advisory în cadrul iO Partners, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro. Piaţa de birouri din Bucureşti se confruntă cu o scădere a tranzacţiilor de metri pătraţi faţă de anul trecut, însă acest declin a fost parţial compensat de o creştere a valorii chiriilor. Florea a menţionat că preţurile de închiriere au crescut pe fondul inflaţiei şi al costurilor ridicate de construcţie.Cu toate acestea, piaţa nu mai are aceeaşi efervescenţă ca în trecut. „Anul acesta, tranzacţiile au fost cu 15-20% mai puţine decât anul trecut, dar din punct de vedere bugetar, a fost un an bun pentru noi”, a adăugat Florea. Nu mai este un secret faptul că pandemia a schimbat fundamental modul în care companiile utilizează spaţiile de birouri. Mulţi angajatori au optat pentru modele hibride de lucru, ceea ce a dus la o reducere a spaţiilor ocupate. „În prezent, companiile preferă modele flexibile, unde angajaţii vin la birou două-trei zile pe săptămână. Acest lucru a dus la o reducere a spaţiilor de birouri cu 20-30% în unele cazuri, deşi nu toate industriile au adoptat această tendinţă,” a menţionat Maria Florea. Ea a subliniat că sectoarele precum consultanţa sau avocatura au fost mai puţin afectate de această reducere, deoarece necesită prezenţă fizică şi interacţiune frecventă între echipe.

Rata de neocupare a birourilor în Bucureşti  a crescut semnificativ în urma pandemiei, ajungând la 400.000 de metri pătraţi de spaţii goale. Florea a explicat că această creştere este contrabalansată de lipsa unor noi clădiri de birouri livrate pe piaţă, evitând astfel o saturaţie majoră. „Deşi avem un număr mare de spaţii goale, faptul că nu au fost livrate multe clădiri noi a prevenit un dezechilibru mai mare în piaţă”, a explicat ea. În ceea ce priveşte tendinţele pe termen lung, Maria Florea a subliniat importanţa flexibilităţii, atât în modul în care sunt gestionate spaţiile de birouri, cât şi în structura contractelor de închiriere. „Flexibilitatea este cuvântul cheie. Companiile trebuie să fie mai flexibile, atât în modul în care îşi configurează spaţiile, cât şi în structura contractelor de închiriere. Acesta este trendul pe care îl vedem din ce în ce mai mult”, a concluzionat ea. Maria Florea a explicat că iO Partners, deşi un nume nou pe piaţă, reprezintă continuitatea unei echipe experimentate, anterior parte a JLL, o companie activă în România din 1997. „Noi suntem aceiaşi oameni care acum un an se numeau JLL. Am decis să ne concentrăm pe o abordare regională, cu acoperire în cinci ţări din Europa Centrală şi de Est, menţinând sprijinul unui partener internaţional, dar având totodată mai multă independenţă în luarea deciziilor”, a explicat Florea strategia referitoare la compania pe care o reprezintă de mai bine de un an. Una dintre priorităţile acesteia constă şi în implementarea noilor tehnologii. „Tehnologia ne permite să fim mai eficienţi. Prin soluţii de vizualizare 3D, clienţii pot explora spaţiile de birouri de la distanţă, fără a mai fi necesare vizite fizice la faţa locului. Astfel, pot lua decizii mai informate şi rapide”, a spus Maria Florea, referindu-se la felul în care tehnologia schimbă modul de închiriere şi gestionare a birourilor. IO Partners, în parteneriat cu Bright Spaces, a implementat soluţii de vizualizare 3D care permit chiriaşilor să analizeze virtual spaţiile disponibile.   

Carte de vizită: Maria Florea, head of office Advisory în cadrul iO Partners

1. Maria Florea are o experienţă de 19 ani în domeniul imobiliar şi conduce echipa de consultanţă pentru spaţii de birouri în cadrul iO Partners, oferind servicii strategice de închiriere atât pentru chiriaşi, cât şi pentru proprietari;

2. Ea a coordonat peste 100 de tranzacţii şi închirierea a mai mult de 500.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri de-a lungul carierei sale;

3. În prezent, Maria continuă să colaboreze cu clienţi cheie şi să coordoneze strategia şi programul de training al departamentului Office Advisory din iO Partners.

Sursa: LinkedIN

Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Maria Florea, Head of Office Advisory în cadrul iO Partners

1. Cum a evoluat piaţa de birouri anul acesta?

Suntem undeva la sub 15% - sub 20% faţă de anul trecut. Aşteptăm însă finalul anului pentru sfârşitul de an întotdeauna în piaţa imobiliară şi nu doar din Bucureşti, peste tot în Europa, este cel mai efervescent. Întotdeauna toate deciziile şi cele mai bune tranzacţii se semnează în septembrie-decembrie în anul în curs şi atunci am putea să avem câteva avea câteva surprize pe pe sfârşit de an. Categoric nu va fi un an la fel de bun ca ca anul trecut, dar anul trecut am vorbit despre un record.

2. Care sunt preţurile practicate acum în zona de chirii pentru spaţiile office?

Sunt două valori cele pe care noi le promovăm: una este cea mai scumpă clădire sau cea mai bună chirie pe care poţi s-o plăteşti într-o clădire bună dintr-o zonă bună din Bucureşti, care la noi este 22 euro/mp în momentul de faţă. Asta nu înseamnă că este cea mai mare din piaţă. Poţi să găseşti clădiri care au o chirie mai mare de 22 de euro/mp, dar sunt foarte puţine. Pe de altă parte, majoritatea tranzacţiilor care au loc în în piaţa de birouri se întâmplă undeva la valorile de 15-17 euro/mp, pentru spaţii care ar fi o zonă semicentrală a Bucureştiului. Vorbim de zona Floreasca, vorbim de zona Orhideea, centru-vest, cum numim noi. Acolo se întâmplă majoritatea a tranzacţiilor şi acolo chiriile sunt undeva în aest interval.

3. Cum sunt aceste preţuri comparativ cu cele din restul Europei?

Depinde, depinde foarte mult de la ţară la ţară. Adică Polonia, de exemplu, este mai sus decât suntem noi, există şi altă cerere, există şi un alt în stoc, deci poate noi suntem mai similari un pic cu  Ungaria şi Cehia. Bulgaria este un pic mai jos, deci suntem undeva undeva la mijloc, dacă ar fi să ne uităm în regiune. Dacă vorbim despre vestul Europei, depinde foarte mult de clădire, de oraş,  de etaj câteodată. Adică e altceva să vorbim de Londra, altceva să vorbim de Paris, altceva de de Madrid sau de Barcelona. Un lucru care se întâmplă peste tot însă este că foarte multe companii de peste tot din Europa au dat spaţii înapoi şi folosesc acest mod hibrid de muncă. Deci acest tren îl vedem peste tot.