HUB DE EXPORT

BAT, JTI şi Philip Morris au investit zeci de milioane de euro pe plan local pentru a creşte capacitatea de producţie, mutând aici o parte a operaţiunilor din alte ţări. „În 2012, a fost finalizat un program de investiţii în capacităţile de producţie, în valoare de 25 de milioane de euro“, spune Gilda Lazăr. Ca urmare, 70% din producţie merge la export, spre mai mult de 50 de pieţe. BAT a investit în ultimii cinci ani în jur de 100 de milioane de euro, potrivit şefei BAT din România, iar 45% din producţie pleacă peste hotare, către 25 de ţări, printre care Brazilia, Rusia sau Italia. Fabrica de la Otopeni a companiei Philip Morris este văzută ca un punct important în ecosistemul afacerii, iar reprezentanţii companiei spun că „în ultimii ani, Philip Morris International a făcut investiţii semnificative în dezvoltarea fabricii din Otopeni şi în creşterea capacităţii de producţie, astfel încât să răspundem cererii din piaţă“. În cazul lor, 80% din producţie merge către export, în 17 ţări. Anul trecut exporturile de ţigări au ajuns la 927 milioane de euro, cu o treime mai mult ca în 2014 şi de zece ori mai mult decât în 2006.

În ţările din sudul Europei se regăsesc cei mai mulţi fumători de pe bătrânul continent: în Grecia 38% din populaţie fumează, urmată de Bulgaria (35%), Croaţia (33%) şi Franţa (32%), pe când în România procentul ajunge la 27%, arată un raport al Comisiei Europene publicat în mai 2015.

Cei mai puţini fumători se află în ţările nordice, în special în Suedia (11%). Per total numărul fumătorilor a scăzut din 2012 în mai toate ţările membre ale Uniunii Europene; doar cinci ţări au înregistrat o creştere a numărului de fumători: Franţa (4%), Slovenia şi Portugalia (+2%) şi Cipru şi Germania (+1%). Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Estonia, Italia şi Marea Britanie (-10 -11%). Potrivit raportului Comisiei Europene, 77% din respondenţii la sondajul fumează cel mult un pachet pe zi (6 20 de ţigări), doar 8% fumează mai mult de un pachet şi 1% fumează mai puţin de una pe zi. 

Cei mai înrăiţi fumători se află în Austria, Grecia şi Cipru, cu o medie de 19 ţigări pe zi, pe când suedezii fumează cel mai puţin, 9,9 zilnic. Produsele electronice au apărut de câţiva ani pe piaţă, dar cei mai mulţi fumători (87%) nu le-au încercat; doar 2% dintre cei care le-au încercat le mai folosesc. Cei mai mulţi consumatori de asemenea produse se află în Franţa şi în Marea Britanie, pe când în România niciun respondent al sondajului nu a declarat că foloseşte asemenea dispozitive. Cel mai invocat motiv în alegerea unei ţigări electronice este dorinţa de a reduce fumatul sau de a se lăsa complet (67%), în timp ce alţii au apelat la aceste produse pentru a le putea folosi în locuri unde fumatul este interzis. Acest obicei este extrem de controversat nu numai pe plan local, ci în întreaga lume, încât nu numai producătorii, vânzătorii şi proprietarii de localuri au bătăi de cap, ci, mai nou, şi fumătorii.

LA ALŢII ŞI LA NOI.

Istoria tutunului începe cu mii de ani î.e.n., în ritualuri şamanice ale triburilor din cele două Americi. Mai târziu, europenii au popularizat şi răspândit tutunul şi produsele din tutun peste tot în lume. Nu mai departe de câteva decenii în urmă, ţigările au ajuns un simbol asociat cu scriitorii şi vedetele de film, un act de rebeliune al adolescenţilor. Acum, domeniul echivalează cu o industrie de miliarde de dolari, taxată, controversată şi reglementată peste tot în lume.

Statistica estimează valoarea pieţei de tutun din vestul Europei la 149 de miliarde de euro în 2015 şi o creştere pentru 2016, la un nivel de 153 de miliarde de euro. Cu cele 55 de miliarde de euro în 2015, estul Europei nu atinge jumătate din cea vestică, iar previziunile pentru anul acesta se plasează în jurul valorii de 61 de miliarde de euro.

Cea mai mare piaţă de tutun din Europa este Germania, cu o valoare de 25,8 miliarde de euro, urmată de Marea Britanie (25,5 mld. euro) şi Italia (19,9 mld. euro), iar România se clasează pe locul 13 în Europa cu o valoare de 3,4 miliarde de euro, conform datelor Euromonitor. Rusia şi Turcia sunt primele ţări din est care intră în top, pe locurile 5 şi 6 cu o valoare de 18,3 miliarde de euro şi respectiv 14,5 miliarde de euro. Totuşi piaţa cu cea mai mare valoare per capita este Elveţia, cu un consum de 638 de euro per capita, urmată de Belgia şi Austria cu 391 de euro şi 381 de euro. Pe plan local această valoare ajunge la 178 de euro, potrivit aceleaşi surse.