Legi noi, cu date de aplicare neclare, taxe de tot soiul, interdicţii, controverse şi accize sunt subiectele care menţin în tensiune companiile producătoare de ţigări. Deşi cadrul legislativ în care baleiază industria tutunului este un coşmar, afacerile celor trei mari producători – BAT, JTI şi Philip Morris – înfloresc. Anul trecut, vânzările lor cumulate au ajuns la aproape 3,1 miliarde de euro, iar profitabilitatea a ajuns la un nivel record, de peste 160 de milioane de euro. Piaţa tutunului reprezintă 2% din PIB, iar în termeni de venituri bugetare reprezintă 12,5%.

Anul trecut, valoarea vânzărilor de ţigări a crescut mai cu seamă graţie reducerii pieţei negre şi asta pentru că s-au înăsprit controalele la graniţa cu Serbia, principala poartă de intrare în România a produselor ilegale, potrivit celui mai recent raport al Euromonitor.

Toate categoriile de produse de tutun au înregistrat plusuri ale cifrelor de vânzări în 2015, deopotrivă ţigări clasice sau de foi, produsele pentru vaping. Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier: în 2015, companiile din domeniu au virat la buget circa 3 miliarde de euro, sumă reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

Ţigările tradiţionale domină piaţa locală, cu o pondere de 99% din vânzări, iar cele mai consistente cote le revin celor trei multinaţionale: British American Tobacco (BAT), urmat de Japan Tobacco International (JTI) şi Philip Morris International (PMI). Cele mai mari vânzări se realizează în schimb prin intermediul jucătorilor mici, cum sunt magazinele de cartier, buticurile şi chioşcurile de ziare. Fiecare dintre cei trei jucători mari are minimum două entităţi juridice în România - una pentru producţie şi alta pentru comerţ; BAT are şi un centru de servicii. În total, entităţile de producţie şi de trading au terminat anul trecut cu afaceri de aproape 3,2 mld. euro şi peste 3.000 de salariaţi.

British American Tabacoo a avut afaceri de 1.656 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014, potrivit datelor companiei. În opinia Gemmei Webb, CEO al BAT România, anul acesta va continua aceeaşi tendinţă, cu plusuri la capitolul vânzărilor şi profitabilităţii. „Am avut un an foarte bun în 2015 şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue şi în 2016 deoarece în România jumătate dintre fumători aleg ţigările noastre.“ Potrivit datelor companiei, BAT are o cotă de piaţă de 54,5% la nivel naţional şi ajunge la 61% în Bucureşti. Cele mai importante branduri pentru companie sunt sunt Kent (24,6% cotă de piaţă la nivel naţional) şi Pall Mall (17%).

JTI, al doilea jucător de pe piaţă, are în portofoliu branduri precum Sobranie, Camel sau Winston şi a avut anul trecut afaceri de 866 de milioane de euro în 2015, cu profit de 25,6 milioane; rezultatele au fost şi în cazul lor, în creştere faţă de 2014 (777 milioane de euro şi profit de 19,5 mil de euro). Philip Morris, care produce şi comercializează Marlboro, L&M sau Parliament, a avut anul trecut afaceri de 533 de milioane de euro şi un profit de 14,4 milioane de euro, în creştere faţă de 2014 (511 milioane de euro şi profit de 5,4 milioane de euro), potrivit datelor Ministerului Finanţelor. JTI şi Philip Morris nu au dezvăluit cota de piaţă a produselor din portofoliu în România, dar JTI a precizat că „deţine peste un sfert din piaţă“, iar reprezentanţii Philip Morris au spus că producătorul de tutun „este liderul pieţei de tutun, cu produse vândute în peste 180 de ţări şi 6 branduri în top 15 cele mai vândute din lume“. Evident, Philip Morris se referă la poziţia sa la nivel global. Pentru JTI anul 2016 „stă sub semnul directivei tutunului“ în materie de profitabilitate şi vânzări, punctează Gilda Lazăr, director corporate affairs al JTI Romania, Moldova & Bulgaria.

Gemma Webb vede 2016 ca o continuare a plusurilor din 2015, iar reprezentanţii Philip Morris spun că se concentrează pe promovarea produselor de nouă generaţie: „Mare parte din investiţiile noastre merg spre deschiderea, creşterea şi consolidarea segmentului produselor din tutun încălzit“. 2016 este şi anul când legea care interzice fumatul în spaţiile închise a intrat în vigoare, iar Euromonitor apreciază că măsura va avea un impact negativ asupra vânzărilor. Până acum însă, cifrele contrazic previziunile, dat fiind că piaţa tutunului are cel mai grozav an pe plan local în ce priveşte valoarea vânzărilor.

Această modificare legislativă va influenţa evoluţia pieţei, însă este prematur să venim cu o estimare în acest moment, ţinând cont şi de faptul că la puţin timp după adoptarea acestei legi au fost deschise şi terasele în aer liber“, spun reprezentanţii Philip Morris. Gilda Lazăr este de părere că un răspuns la întrebarea care sunt efectele interzicerii fumatului în spaţii închise ar fi mai potrivit să răspundă jucătorii din HoReCa, însă a precizat că „estimăm că incidenţa fumatului nu va scădea. Afectat va fi mai degrabă sectorul HoReCa, în special în perioada iernii. Şi, evident, consumatorii, obligaţi să iasă afară pe orice fel de vreme“.