Producătorii de ţigări pariază pe dispozitivele fără fum şi foc pentru a-şi asigura veniturile
Fumatul prin dispozitivele care încălzesc tutunul sau nicotina este noul trend pe care mizează producătorii de ţigarete, sperând să îşi asigure continuitatea businessului prin schimbarea obiceiului de consum al fumătorilor. Deşi încă reprezintă un subiect controversat pentru că nu a trecut suficient timp pentru a stabili dacă sunt mai bune sau mai rele decât ţigaretele tradiţionale, cele electronice formează deja o industrie de câteva miliarde de dolari, care va creşte, în timp ce vânzările de ţigări scad.
George Toader, 36 de ani, a fumat timp de 20 de ani ţigări tradiţionale, iar de şase luni a devenit consumator de iFuse, o ţigară din ”noua generaţie“ care încălzeşte un lichid ce conţine nicotină.
”Am vrut să mă las de fumat şi am decis să înlocuiesc gestul cu acest tip de ţigară. Nu mă puteam lăsa dintr-o dată“, argumentează George. El spune că, dacă în trecut ajungea să fumeze un pachet de ţigări pe zi, acum îi este suficientă pentru 4-5 zile o pastilă de iFuse - care echivalează, spune el, cu nivelul de nicotină din două pachete de ţigări normale.
”Simt că am primit o mărire de salariu fără să o primesc de fapt. Dacă înainte fumam un pachet de ţigări pe zi, care costa 17,5 lei (adică 122,5 lei pe săptămână), acum am un cost de 30 de lei pe săptămână“, calculează George Toader.
iFuse este una dintre variantele de produse inovative propuse de producătorii din industria tutunului, care investesc în producţia de ţigarete din noua generaţie, care sunt, spun ei, mai puţin dăunătoare pentru sănătate prin comparaţie cu ţigările tradiţionale.
n prezent, pe piaţa globală există patru tipuri de produse pentru înlocuirea ţigărilor normale: produse care încălzesc tutunul (tobacco heating products) pentru a elibera nicotină, dar nu la o temperatură atât de mare încât să producă ardere – în această categorie intră produsele iFuse şi Glo, lansate de British American Tobacco, şi Iqos – lansat de Philip Morris; snus, un fel de plasture care se pune pe gingie folosit cu precădere în Suedia, considerat a avea mai puţine substanţe toxice decât ţigările normale; ţigări electronice care eliberează nicotina în formă de vapori (aşa-numitele vapour products); produse medicale licenţiate.
n România, producătorii de ţigarete au mizat în ultima perioadă pe produsele bazate pe încălzirea tutunului, astfel că brandurile Iqos (deţinut de Philip Morris, producătorul ţigaretelor Marlboro) şi iFuse sau Glo (lansate de British American Tobacco, producătorul Kent) au devenit din ce în ce mai populare în rândul fumătorilor.
Industria globală a ţigărilor electronice a fost estimată la o valoare de 8 miliarde de dolari în 2015 şi va ajunge la peste 47 de miliarde de dolari până în 2025, având o creştere medie anualizată de două cifre, potrivit unei cercetări realizate de compania Business Intelligence and Strategy Research. Spre comparaţie, ţigările tradiţionale formează o piaţă evaluată la peste 680 de miliarde de dolari la nivel global, însă tendinţa este de scădere. Iar investiţiile alocate inovaţiei din industria tutunului sunt semnificative.
”Produsele de nouă generaţie sunt rezultatul unei investiţii de 2,5 miliarde de euro la nivel global alocate de companie în domeniul cercetării şi dezvoltării“, a spus David O'Reilly, group scientific director şi research & development director în cadrul British American Tobacco. O'Reilly, care este şi membru în boardul BAT la nivel global, spune că nu crede că ţigaretele tradiţionale vor dispărea vreodată în totalitate, însă consumul produselor convenţionale scade cu o rată de 3-4% pe an, tendinţă care va menţine în următorii ani.
”Creşte însă consumul de ţigarete din noua generaţie, iar unele studii arată că acestea ar fi cu 95% mai puţin dăunătoare decât ţigările tradiţionale. (...) Este întotdeauna loc de mai multă cercetare, însă avem suficiente dovezi care arată că produsele de tutun care nu folosesc arderea sunt mai puţin dăunătoare decât ţigările tradiţionale“, este de părere O'Reilly. Dacă la finalul anului trecut BAT era prezent pe 16 pieţe cu produsele din noua generaţie, ţinta pentru 2018 a grupului este de a fi prezent cu aceste produse pe 40 de pieţe.
În decembrie anul trecut, la Londra a fost organizat un summit al ţigărilor electronice, care a reunit reprezentanţi ai autorităţilor publice, profesori universitari, cercetători sau reprezentanţi ai unor ONG-uri care au dezbătut principalele aspecte legate de noile produse lansate de jucătorii din industria tutunului. Aceştia au spus, la unison, că nu a trecut suficient de mult timp de la lansarea primelor ţigarete electronice pentru ca rezultatele studiilor făcute până acum să arate cu certitudine că noile produse sunt mai puţin dăunătoare decât ţigările tradiţionale.
”Până în prezent, rezultatele studiilor efectuate – verificate într-o mică parte prin alte studii independente – arată că produsele de încălzire a tutunului pot fi considerate mai puţin dăunătoare decât ţigările normale. Acestea ar putea fi o soluţie viabilă pentru fumătorii care nu pot să renunţe la fumat prin alte metode (produse medicale, snus sau ţigări electronice cu vapori)“, a spus dr. Konstantinos Farsalinos, cercetător la Onassis Cardiac Surgery Center în Atena şi la Department of Pharmacy din cadrul Greece University of Patras, în cadrul E-cigarette summit, organizat în decembrie anul trecut la Londra. Pe de altă parte, experţii spun că există semne de întrebare şi insuficiente informaţii legate de efectele asupra organismului pe care le are metalul folosit pentru dispozitivul care încălzeşte tutunul.
Oricum ar fi, guvernele au abordări diferite în ceea ce priveşte noile produse menite să reducă incidenţa fumatului. n timp ce în Marea Britanie există un program naţional (Stoptober) prin care cetăţenii care vor să se lase de fumat sunt încurajaţi de stat să renunţe cu ajutorul plasturilor/ gumelor cu nicotină sau cu ajutorul ţigărilor electronice, în Elveţia încă nu există o legislaţie pentru ţigările electronice. n acelaşi timp, în Japonia noile produse câştigă din ce în ce mai multă popularitate (Iqos are, de exemplu, o cotă de piaţă de peste 12% în Japonia).
Până când va trece însă suficient de mult timp pentru ca rezultatele cercetărilor privind efectele noilor produse din industria tutunului să fie mai concludente, cert este că producătorii vor miza cât pot de mult pe promovarea acestora.
Astfel, în România, de exemplu, sunt permise în prezent reclamele la dispozitivele care încălzesc tutunul (deşi reclamele la ţigările normale sunt interzise), iar aromele sunt sunt permise în aceste tipuri de ţigarete, în timp ce legislaţia la nivel european a interzis folosirea aromelor în ţigările tradiţionale.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro